Rafinăria Astra, făcută înainte de Primul Război Mondial, intră în insolvenţă

La 10 ani de la decizia principalilor acţionari de oprire a Rafinăriei Astra Ploieşti (ASP), compania va intra în insolvenţă potrivit unui raport trimis la Bursa de Valori Bucureşti, marti dupa amiază.

După depunerea tuturor documentelor necesare, prima şedinţă de judecată va avea loc pe 24 octombrie 2014.

Oprirea rafinăriei a fost marcată de managementul financiar defectuos şi de conflictul cu Petrom, declanşat din cauza datoriilor pentru ţiţeiul prelucrat. În 2004, plăţile restante ale rafinăriei sunt însumate la 820 miliarde de lei vechi (82 milioane lei noi).

După privatizarea în masă (PPM) din anii ’90, Rafinăria Astra Ploieşti intră sub controlul omului de afaceri Ioan Niculae, prin firmele Interagro şi Asirom. Unul dintre puţinele fonduri străine de investiţii care au avut curajul să intre pe piaţa românească atunci, Broadhurst, i se alătură celui ce avea să devină cel mai bogat român.

Broadhurst, care a făcut plasamente aproape în toată economia românească supusă PPM, şi-a vândut participaţia în 2007, Asirom în 2008, iar Interagro în  2011. Compania a fost preluată de două offshorruri obscure din Cipru.

Compania are terenuri în Ploieşti şi împrejurimi, dar cele mai importante sunt greu de reintrodus pe piaţă din cauza poluării şi a ruinelor construcţiilor specifice prelucrării petrolului.

O glorie istorică

Rafinăria Astra Ploiesti a fost înfiinţată  în 1880. Atunci era o „modestă fabrică de petrol” după cum se spune în istoricul companiei.

După vânzări şi fuziuni succesive, rafinaria devine în anul 1910 Societatea  „Astra Română”. Până în 1947, rafinăria avea să aparţină trustului „Royal Dutch Shell”.

După naţionalizarea din 1948, în companie siunt incluse şi alte rafinării mai mici din Ploieşti (cu excepţia fostei  „Româno Americana” – acum Petrotel – Lukoil şi a actualei Petrobrazi, aflată în comuna limitrofă).

Un prezent penal

În ciuda opririi de-acum 10 ani a rafinăriei, compania a facut, totuşi, afaceri de 2,8 milioane de lei anul trecut, dar a pierdut 3,55 milioane de lei. Bugetul pe 2014 prevede  pierderi mai mari, de 8,6 milioane de lei şi venituri de nici 900.000 de lei.

Mai mult de jumtate din veniturile din 2011, de 7,9 milioane de lei, erau realizate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze, pentru o activitate pe care rafinăria este titulară dar nu o mai practica de şapte ani.

Pe măsură ce anii au trecut, Rafinăria Astra Română a semănat tot mai mult cu o pompă de  lichidităţi, cu preţul înregistrării de pierderi. Numai între 2003 şi 2001 s-au acumulat pierderi de peste 45 de milioane de lei.

Compania este în continuare în litigii, unele legate de foştii săi conducători, acuzaţi de evaziune fiscală. 

Citeşte şi :

Cel mai bogat român îşi închide fabricile, una câte una

Milionarii României, executaţi de Fisc pentru datorii la bugetul de stat

Lista neagră a celor mai bogaţi români care au sau au avut probleme cu justiţia

De ce-i convine miliardarului Niculae să fie dator la stat