Premieră: Oraşele vor avea responsabilitatea sistemului de gestionare a fondurilor UE. Bucureştiul nu poate primi însă bani

‘Noi, la Comisia Europeană, dezvoltăm un portal urban care va reuni toate informaţiile privind dimensiunea urbană a politicilor Uniunii Europene şi a instrumentelor de finanţare. O diferenţă importantă faţă de trecut vizează obligaţia statelor membre de a aloca minim 5% din bugetul naţional al fondului european pentru dezvoltare regională, pentru dezvoltarea urbană integrată. Oraşele au pentru prima dată un rol important în utilizarea acestei sume. Implicarea lor poate varia de la un stat membru la altul, dar ele trebuie să fie primele responsabile cel puţin pentru selecţia proiectelor. Prin urmare, oraşele vor avea un rol şi responsabilitatea sistemului de gestionare a fondurilor Uniunii Europene. Tocmai de aceea cred că oraşele ar trebui să pună la aceeaşi masă toate resursele pe care le au – oamenii de afaceri, lumea academică, administraţia publică locală – pentru a avea o strategie pe termen lung şi a prioritiza resursele pe care le au la dispoziţie în perioada următoare’, a subliniat oficialul la Conferinţa ”Oraşul meu în Europa noastră”.

Potrivit comisarului european, aceasta nu vizează doar finanţarea proiectelor şi aplicare procedurilor, ci faptul că toate investiţiile trebuie abordate în aşa fel încât oraşele să elaboreze o strategie integrată de dezvoltare urbană durabilă care să arate provocările şi oportunităţile pe care le au.

‘O astfel de strategie trebuie construită pe baza unei analize solide şi în cooperare cu toate părţile interesate, inclusiv actorii publici şi privaţi. Noi punem un accent foarte mare pe acest principiu al parteneriatului între mediul public şi privat. Consolidarea dimensiunii urbane în cadrul politicii de coeziune include, de asemenea, acţiuni urbane inovative care oferă mediului urban din Europa sprijin pentru a implementa soluţii noi, inovatoare şi pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă zonele orăşeneşti. În plus, Comisia Europeană a înfiinţat reţeaua de dezvoltare urbană, care facilitează schimburi de cunoaştere şi experienţă în scopul de a sprijini oraşele în elaborarea şi punerea în aplicare a strategiilor şi proiectelor integrate de dezvoltare urbană’, a explicat Corina Creţu.

În ceea ce priveşte dimensiunea urbană a politicii de coeziune din România, comisarul pentru Politică regională a felicitat România pentru faptul că a ales să aloce aproape 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea urbană durabilă, fonduri gestionate direct de către 39 de oraşe reşedinţă de judeţ.

‘Din păcate, Bucureştiul nu poate primi bani din acest fond pentru că este considerat oraş în tranziţie, oraş dezvoltat, care are un buget mare, dar sigur, avem alte fonduri la dispoziţie, drept pentru care putem ajuta Capitala României. Aceste fonduri alocate celor 39 de oraşe reşedinţă reprezintă 20% din Programul Operaţional Regional pe care îl gestionează în mod direct dl vicepremier Dîncu, pe care îl felicit (…), şi cred că la sfârşitul perioadei de programare vom putea avea concluzii şi rezultate concrete. România a suferit din cauza acestor schimbări, politica de coeziune este o politică complicată, care are nevoie de experţi şi în toate ţările s-a văzut că, atunci când am avut stabilitate politică, stabilitate în administraţie, am avut rezultate; atunci când s-au produs schimbări foarte dese, au fost întreruperi în folosirea banilor europeni. Resursele, aşadar, există. Sigur, folosirea în cel mai bun mod posibil este o adevărată provocare. Oriunde, în ţările mai mult sau mai puţin dezvoltate, în oraşele mai mari sau mai mici, cadrul strategic este de o importanţă crucială. (…) Nu ar trebui să facem greşeala de a ne mulţumi cu un exerciţiu pur administrativ de dragul atragerii fondurilor europene. Am mai spus – prefer calitatea în locul cantităţii. (…) Dorinţa mea nu este doar de a cheltui banii, aş vrea ca oraşele din întreaga UE să se dezvolte armonios şi sustenabil, să ofere cât mai multe oportunităţi de dezvoltare locuitorilor săi’, a menţionat Corina Creţu.