Pe 4 februarie 2019, Isărescu şi Teodorovici vor discuta despre OUG 114, dar şi despre altele în Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială

Potrivit unor surse din mediul politic şi financiar, Ministertul Finanţelor a căzut până la urmă la învoială cu Banca Naţională a României pentru a avea o discuţie comună asupra celebrei ordonanţe dată de Guvern la finalul anului trecut şi care instituie celebra taxă pe activele bancare legată de evoluţia ROBOR. BNR a solicitat o întâlnire extraordinară a Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială pe data de 4 februarie care să dezbată efectele OUG 114. Ministerul Finanţelor a spus însă că doreşte să aducă în discuţie şi alte aspect legate de supravegherea macroprudenţială şi că ar fi bine ca întâlnirea comitetului să fie una ordinară, trimestrială, care să aibă pe ordinea de zi şi OUG 114, dar şi ale aspecte. Comitetul Naţional de Macrostabilitate este compus din nouă membri, câte trei reprezentaţi ai BNR, ASF şi Guvern,

În acelaşi timp, senatorul liberal Florin Cîţu susţine că alianţa de guvernământ, PSD – ALDE, pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă prin care să plafoneze şi cursul de schimb valutar, după modelul taxei pe activele financiare ale băncilor. Florin Câţu a spus pentru ECONOMICA.NET că nu ştie cum ar putea realiza PSD acest lucru, dar că soluţii există şi că aşa cum nu s-a gândit niciodată că vor putea lega taxa pe activele bancare de evoluţia ROBOR, tot aşa şi acum se vor putea găsi soluţii inedite, ar putea fi instituită, de exemplu, o taxă pe tranzacţiile valutare.

O astfel de taxă însă ar putea conduce la o majorare exacerbată a preţurilor la materiile prime din import: în special ţiţei. O înţelegere amiabilă în cadrul comitetului naţional de supraveghere macroprudenţială ar fi de dorit pentru bunul mers al economiei româneşti. În timpul crizei de apreciere a francului în Elveţia de exemplu, banca centrală, nu guvernul, a ieşit şi a spus: cumpărăm atâţia franci elveţieni cât e nevoie, indiferent de volum, încât cursul să nu depăşească 1.2 franci elvetieni pentru un euro. Nu a fost niciodata fix. Banca centrală a Elveţiei a fost activă în piaţă şi doar pe o perioadă limitată.

Prin OUG nr. 114/2018, care a fost publicată în Monitorul Oficial la 29 decembrie 2018 şi care a intrat în vigoare de la începutul acestui an, băncile trebuie să achite o taxă pe activele financiare dacă aplică un ROBOR mediu trimestrial de peste 2%, nivelul fiind stabilit la 0,1-0,5% pentru fiecare pas de 0,5 puncte procentuale. După apariţia OUG, leul s-a depreciat cu peste 2% în raport cu moneda unică europeană, iar partidul de guvernământ şi ministrul Finanţelor sau solicitat BNR să intervină în apărarea leului invocând rezerva valutară. Totuşi, executivul uită că deprecierea leului din ultima perioadă nu este cauzată de factori interni, ci de faptul că a intervenit piaţa internaţională, unde sunt miliarde de lei în circulaţie, nu doar dublul cash-ului care există în România.

În replică la somaţia PSD către BNR, să cheltuie rezerva valutară pentru a sprijini leul, banca centrală a spus că îşi doreşte „o cooperare loială cu Ministerul Finanțelor Publice pentru armonizarea politicilor fiscale și monetare în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri. O asemenea colaborare presupune,însă,o consultare prealabilă a BNR atunci când sunt adoptate decizii care afectează politica monetară a băncii centrale și stabilitatea financiară a țării.