1EUR=4.6569 RON | Bucureşti 31 º
INDICI BURSIERI
BET
8185,49
0.0071
BETPlus
1224,99
0.0056
BET-FI
37807,81
0.0016
BET-NG
661,20
0.0108
BET-XT
757,26
0.0061
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.329
-2,0833%
BRD
14.12
1,8759%
BRK
0.0802
-1,4742%
BVB
24.1
0,4167%
DAFR
0.0168
0,0000%
EBS
160.1
-3,7861%
FP
0.883
-0,2260%
OLT
0.324
-7,1633%
PRSN
0.086
1,7751%
SIF1
2.6
0,7752%
SIF2
1.368
0,2933%
SIF3
0.213
0,0000%
SIF4
0.75
-2,0888%
SIF5
2.125
1,1905%
SNP
0.325
1,2461%
TEL
23.6
1,9438%
TGN
344
1,1765%
TLV
2.365
0,4246%

Redevenţele pentru gazele româneşti se vor plăti în raport cu preţul din Austria. Ce spune industria petrolieră

Un proiect de ordin al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) schimbă legislaţia referitoare la taxarea gazelor naturale produse în România. Redevenţa nu va mai fi calculată pe baza preţului obţinut din vânzarea gazelor româneşti, ci în baza unei formule care tine cont de cotaţia gazului de la hub-ul din Austria.

Comenteaza
  • GALERIE
  • FOTO
  • DOCUMENTE
Ordin ANRM

Proiectul de ordin al ANRM, publicat pe data de 19 ianuarie, spune că redevenţele pentru gazul extras din România se vor calcula şi plăti lunar pe baza unei formule având ca baza cotaţia medie din luna anterioară de la Central European Gas Hub (CEGH hub-ul de la Baumgarten, din Austria).

Momentan, redevenţele pentru gazele naturale sunt cuprinse între 3,5% şi 13%, în funcţie de producţia zăcământului, procent care se aplică la valoarea producţiei realizate. Discuţia care apare ţine exact de această valoare.

Noul ordin al ANRM modifică un ordin din anul 2008, care stabilea că valoarea de referinţă (preţul) la care se plăteşte redevenţa este de 495 de lei/1.000 de metri cubi. Acum, acest preţ se abrogă, iar noul preţ la care se aplică taxarea este cel din formula care ia în calcul preţul de la CEGH.

Cum s-a ajuns aici

Curtea de Conturi a constatat în trecut că ANRM colectează redevenţa la acel preţ de 495 lei/1.000 mc, neactualizat, şi a cerut instituţiei ,modificarea cadrului legislativ pentru actualizarea acelui preţ. Ulterior, ANRM a anunţat că a încheiat un contract de consultanţă cu Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti având ca obiect “Cercetări şi expertiză tehnică pentru stabilirea preţului de referinţă al gazelor naturale extrase în România”, pe baza rezultatelor căruia să stabilească acest preţ la care să se aplice redevenţa încasată de stat. După mai multe solicitări suplimentare şi revizuri, ANRM a decis: preţul de referinţă este rezultat dintr-o formulă care ţine cont de preţul de la CEGH, coroborat cu puterea calorifică superioară şi cu volumul extras.

Care sunt diferenţele

Valoarea de 495 de lei însemna 45,71 lei/MWh. L-am întrebat pe Dumitru Chisăliţă, expert în piaţa de gaze, cum va influenţa acest nou preţ de referinţă nivelul redevenţelor. “Cum preţul la Baugarten este acum de circa 18-19 euro/MWh, dacă facem raportarea la preţul din ordinul vechi al ANRM, ar rezulta o creştere a redevenţei de circa 75%”, a spus Chisăliţă, care s-a declarat total împotriva ideii de a lega acest preţ de cotaţia de la Baumgarten. “Avem două burse ale gazelor din România, de ce nu luăm preţul de aici, se tranzacţionează şi gaz din producţia internă, şi din înmagazinare, şi din import? E un semnal prost”, a conchis analistul.

Pare un câştig imens pentru stat, dar, din ce spune industria petrolieră, se pare că nu e, pentru că redevenţa nu se mai plăteşte de mult la acea valoare de 495 de lei/1.000 mc. Iar acest preţ a stârnit şi un imens scandal politic

În luna decembrie,  preşedintele ANRM, Gigi Dragomir, numit în acest post cu două luni în urmă şi catalogat de presă drept un apropiat al lui Liviu Dragnea, emitea un ordin prin care să se schimbe modalitatea de calcul a acestui preţ, care să ducă la o creştere a redevenţei încasate de stat. Senatorul PNL Daniel Zamfir scria în această lună că acest ordin a fost oprit de la publicare în Monitorul Oficial şi a acuzat că, din cauza faptului că redevenţa se calculează la acel preî neactualizat din 2008 încoace, statul român ar fi pierdut 3 miliarde de euro.

La finalul anului trecut, ex-premierul Tudose l-a demis pe Dragomir de la şefia ANRM, dar acesta a fost repus în funcţie de noul premier interimar, Mihai Fifor.

Industria petrolieră a recţionat şi la scandalul politic, dar mai ales la acuzele că ar fi plătit redevenţe prea mici.

“Subliniem faptul că industria petrolieră românească a urmat în mod strict instrucțiunile primite de la ANRM și și-a îndeplinit obligația de a plăti redevențe, prin aplicarea în formula de calcul a redevențelor maximul dintre prețul de referință stabilit de ANRM – în calitatea sa de reprezentant al Statului Român în acordurile de concesiune – și prețul de vânzare, conform legislației aplicabile”, afirma Harald Kraft, Președintele ROPEPCA, organizaţia care reuneşte companiile de petrol şi gaze din România.

“Domnul senator Daniel Zamfir a spus că preţul de referinţă este scăzut (45,71 lei/MWh, în condiţiile în care, în piaţă producătorii vând gazul cu 89 de lei/MWh), iar această declaraţie a creat impresia, în public, că noi plătim redevenţa la preţ de referinţă, care este ceva mai mult de jumătate din preţul realizat. Acest lucru nu este adevărat. Plătim redevenţa la preţul de piaţă”, a detaliat ulterior Kraft, într-un interviu pentru Bursa.

Reprezentantul industriei spune că, de mulţi ani, redevenţele se plătesc la preţul cu care companiile vând gazul, mult mai mare decât acel minim care a rămas în ordinul ANRM din 2008. În opinia lui, nu e nevoie de un preţ de referinţă, la care să se aplice redevenţa, mai ales de unul de hub.

“După părerea mea, nu este neapărat nevoie de preţ de referinţă. De ce? Pentru că suntem obligaţi să plătim redevenţa la preţul realizat şi, voluntar, niciun producător nu va vinde la un preţ artificial mic, pentru că aşa funcţionează economia, toată lumea vrea să vândă la un preţ de piaţă cât mai mare. Preţul de hub la care faceţi referire nu reflectă realităţile pieţei autohtone. În prezent, România nu exportă gaze, deci nu este legată de facto la piaţa europeană, preţurile relevante fiind astfel cele realizate intern”, a mai spus Kraft.

El a reiterat că acum, potrivit legii, 30% din producţia naţională de gaze trebuie vândută la bursele din România.

CEGH este cel mai important punct de tranzacţionare a gazelor din Europa Centrală, iar societatea care îl administrează este controlată de OMV şi Gazprom.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X