România e deja verde: Resursele alternative de energie le-au redus la tăcere pe cele clasice

Producţia de energie eoliană a României era, ieri, ora 15.31, de 2.679 MW, mai mult decât producţia combinată a tuturor termocentralelor funcţionale, fie ele pe cărbune sau gaz – 2.198 MW, potrivit datelor Transelectrica. În România, capacitatea instalată în termocentralele pe cărbune şi gaz depăşeşte 7.000 de MW. Totuşi, ieri, precum şi în ultimele săptămâni, producţia nu a depăşit 3.000 de MW. Explicaţia acestui fapt este că energia termo este nevoită să lase locul în piaţă, în zilele cu vânt sau soare, energiei produse din surse regenerabile. Din două motive: în primul rând, prin lege, energia regenerabilă este preluată cu prioritate în sistem, adică tot ce se produce în parcurile eoliene şi fotovoltaice intră în SEN. În al doilea, rând, energia regenerabilă este cea mai ieftină din piaţă, pentru că este subvenţionată de toţi consumatorii de curent din România, prin sistemul certitificatelor verzi. Astfel, acest tip de energie îşi găseşte foarte repede consumatori, spre deosebire de energia termo, care este mult mai scumpă, prin urmare necompetitivă în zilele cu vânt sau soare. Cele mai mari termocentrale din România sunt cele din Oltenia şi Valea Jiului, pe cărbune, şi cele ale Elcen, Petrom şi Romgaz, pe gaz.

Cumulat, ieri, producţia de energie din surse eoliene şi fotovoltaice, atingea 3.152 MW, aproape cât producţia cumulată din termocentrale şi centrala nucleară de la Cernavodă. În ultimele zile, energia din surse regenerabile are printre cele mai bune evoluţii de la „naşterea” acestei industrii în România, în urmă cu cinci ani. Spre exemplu, de vineri începând, apoi tot week-end-ul şi ieri, acest tip de energie a asigurat peste 35% din producţia totală a României.

Dacă producţia de energie e termocentralelor este la valori scăzute iar nuclearul merge în bandă la circa 1.400 de MWh, producţia de energie hidro este, surprinzător, la valori scăzute –  1.800 MW, în condiţiile în care Hidroelectrica are 6.400 de MW instalaţi în hidrocentrale, iar lacurile de acumulare, Dunărea şi râurile interioare au debite şi de două ori peste mediile multianuale. Explicaţia constă în regimul hidrocentralei de la Porţile de Fier, cea mai mare din ţară, unde un agregat din patru este încă nefuncţional iar viitura de pe Dunăre face ca , la PF1 şi PF2 să se deverseze din apă în bazinul inferior, pentru că producţia de energie este la limitele rentabilităţii. Citeşte mai multe aici.

Energia produsă de surse regenerabile este ieftină pentru că este subvenţionată de toţi consumatorii de curent din România prin sistemul certificatelor verzi. Prin lege, fiecare MWh produs în centralele eoliene şi solare este preluat automat în sistem şi primeşte subvenţie. MWh eolian primeşte jumătate de certificat verde, iar cel solar trei certificate. Un certificat verde costă 27 de euro, deci administratorului parcului eolian îi intră din start în buzunare 13,5 euro pentru fiecare MWh produs, iar „fotovoltaicului” 81 de euro. Pe lângă aceste sume, investitorii din domeniu mai primesc bani şi la vânzarea propriu-zisă a energiei pe piaţă. Preţul mediu pe bursă este de 37 de euro, dar firmele din industria regenerabilă vând mult mai ieftin MWh, pentru că îşi permit, la 25, 20, chiar şi 15 euro.
România are instalaţi circa 5.000 de MW în centrale eoliene şi solare, la o capacitate totală de producţie, care include şi termocentrale vechi, cu o tehnolgie depăşită, ce sunt pornite doar ocazional, de 20.000 de MW.
Subvenţia pe care populaţia şi IMM-urile o suportă pentru a susţine sectorul de producere a energiei din surse eoliene şi fotovoltaice, în 2016, este de 35 de lei/MWh, adică, 0,035 lei/kWh, potrivit unui proiect de HG publicat pe site-ul Ministerului Energiei. Nivelul este acelaşi ca pentru 2015. Luând în considerare un consum lunar de 200 de kWh, considerat normal pentru o gospodărie, contribuţia populaţiei pentru sectorul „verde” de producere a energiei ar fi de 7 lei/lunar. Fiecare îşi poate calcula nivelul sprijinului pe care este nevoit să-l acorde înmulţind consumul lunar cu 0,035 lei/kWh.

Ţara noastră are un mix echilibrat de energie. O treime din producţie este hidro, o treime termo, restul fiind energie nucleară şi energie verde. Populaţia consumă anual circa 11 TWh din cele mai ieftine surse de energie, exceptându-le pe cele regenerabile: hidro şi nucleară.