Se naște un nou brand de produse românești. Fermierii și gospodinele din Dobrogea vor pune pe ambalaje eticheta „Produs Tradițional din Dobrogea”

La cinci kilometri de Constanța, la Cumpăna, o comună locuită de oameni de 17 naționalități printre care români, turci, tătari și aromâni, fermierii și gospodinele au decis să lucreze împreună pentru a reuși să lanseze în marile lanțuri de magazine un nou brand de mâncare tradițională.

Acesta se va numi „Produs Tradiţional din Dobrogea”, va include printre altele preparate din carne, lactate și produse de patiserie și va fi testat pentru prima dată, marți, în Parlamentul României, care va găzdui o delegație de specialiști în probleme agricole din statele membre. „În ianuarie 2018, locuitorii au înființat o asociație a fermierilor cu activități în zootehnie, dar și o asociație a gospodinelor. Astfel, fermierii produc carne și lactate pe care le procesează gospodinele și o fabrică al cărui patron a intrat și el în asocieție”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Maria Gâju, primarul localității.

„Asociațiile vizează accesarea de fonduri UE prin care să finanțăm activități de promovare a produselor tradiționale din Dobrogea și să construim în cadrul asociației o micro-fabrică de procesare a cărnii, una de procesare a laptelui și o unitate de sacrificare autorizată, mai explică primarul potrivit căruia în proiect au intrat deja și mai multe Universități din regiune care vor asigura partea de know-how și vor participa la crearea unui cluster.

Cum s-a născut ideea

Potrivit acesteia, din cele două asociații fac parte 21 de microferme și 33 de gospodine, iar ideea de business a venit din mediul universitar, de la un profesor de la Universitatea Ovidius din Constanța, prof. univ. dr. ing. Eden Mamut. În localitate, fermierii cresc deja în jur de 1.000 de oi, 300 de vaci, 200 de capre. „În mediul universitar se dorește formarea unui cluster în care să fie implicate Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Galați și Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. „Acesta ar urma să acceseze fonduri UE pentru cele două asociații din Cumpăna și să vină cu specialiști”, mai spune Gâju, potrivit căreia business-ul este insiprat de un proiect similar din zona Harghita.

„Acest sistem de asociație a fermierilor și gospodinelor există deja în județul Harghita și s-a dovedit a fi un model funcțional. Eu cred că trebuie insistat pentru a schimba mentalitatea oamenilor din mediul rural, care ar trebui să lucreze împreună. În asociații este mult mai ușor decât pe cont propriu”, mai explică primarul, care vorbește și despre primul pas până pe raftul magazinelor. „Mai întâi o să înregistrăm marca la OSIM. De asemenea, vom face un studiu de fezabilitate și un studiu de impact pentru a vedea ce investiții sunt necesare în cele două unități de procesare și în punctul de sacrificare. Vom putea produce astfel acele produse tradițioanale din Dobrogea precum plăcinta dobrogeană, sau baclavaua turcească”.

Spre exemplu, la Palatul Parlamentului se vor servi 17 produse pregătite de gospodinele din Cumpăna.