SIF-urile şi averea lor de 6,7 mld de lei vor putea fi preluate de cei interesaţi. Cine o va face şi când ?

Ieri Ministerul de Finanţe a respectat promisiunea făcută, în ajun, de premierul Victor Ponta, la deschiderea sesiunii de tranzacţionare la Bursă şi pe cea a vicepreşedintelui ASF, Mircea Ursache, făcută acum mai multe luni, şi a publicat proiectul de lege de modificare a Legii 297/2004,  care vizează eliminarea sau ajustarea unora dintre barierele din cale dezvoltării Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Guvernul a renunţat să mai dea ordonanţă de urgenţă pentru a face modificările, iar Parlamentul ar putea amenda dramatic proiectul de lege al Guvernului, în ciuda majorităţii confortabile a partidului de guvernământ.

Una dintre bariere este pragul de deţinere de acţiuni ale SIF-urilor, deocamdată încă de 5%, care urmează să fie eliminat. Măsura  este dorită şi aşteptată de  piaţă de cel puţin 10 ani. De teama preluării controlului SIF-urilor de câţiva investitori şi pentru că nu au dorit să-şi piardă influenţa asupra conducerilor SIF-urilor, autorităţile au limitat deţinerea la 0,1%, apoi la 1% şi în sfârşit la 5% din totalul acţiunilor.

SIF-urile sunt succesoarele „fondurilor proprietăţii private”, prin care s-a realizat privatizarea în masă, începând de acum 20 de ani.

Prin SIF-uri se pot controla încă pachete consistente de acţiuni la multe companii interesante pentru investitori. Valoarea cumulată a portofoliilor celor cinci SIF-uri este de aproape 6,7 miliarde de lei, iar profiturile lor depăşesc 640 miliane de lei, potrivit celor mai recente rapoarte trimse la BVB.

Şi cel puţin la fel de important, managementul SIF-urilor avea la dispoziţie mari sume de bani gheaţă: 90 de milioane de lei în conturi curente şi de 154 de milioane de lei în depozite bancare, la 31 august.

„Nu ştiu dacă eliminarea pragului va mobiliza grupurile de afaceri care sunt interesate de preluarea SIF-urilor. Este sigur, însă, că va scădea forţa acţionarilor minoritari de a le controla demersurile, iar acestea vor exprima tot mai mult inetesele celor care decid deja soarta SIF-urilor”, a declarat Nicolae Gherguş , directorul casei de brokeraj Confident Invest.

„Eliminarea pragului ar putea facilita preluarea SIF-urilor de către grupurile de investitori care le controlează deja, doar în măsura în care aceste sunt interesate să-şi consolideze formal acest control”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, un alt broker cunsocut încă de la începuturile pieţei, care a preferat anonimatul.

Vestea privind apariţia proiectului de lege citat mai sus nu a produs, nici pe departe, pe piaţă, „efervescenţa şi spectacolul pe care l-ar fi produs acum câţiva ani, în bună măsură pentru că acei investitori interesaţi să controleze SIF-urile au deja puterea s-o facă”, a mai spus şi veteranul anonim citat mai sus.

„Probabil că volumul relativ redus de tranzacţii cu SIF-uri de azi (ieri, n.r.) este şi rezultatul faptului că nu sunt mulţi acţionari dispuşi să vândă la actualele niveluri de preţuri”, explică Simion Tihon, broker la casa de brokeraj Prime Transaction. Şi, „de fapt, creşterile actuale de 2-4% nu sunt nesemnificative”, remarca, marţi,  Alin Brendea, directorul general adjunct al Prime Transaction.

Totuşi, „altădată, o astfel de veste ar fi propulsat acţiunea în apropierea  pragului maxim de creştere permis de sistemul BVB, de 15%, la care se opresc tranzacţiile”, îşi aminteşte veteranul care a preferat să-şi păstreze anonimatul. Marţi după prânz, valoarea tranzacţiilor la SIF Banat Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4) nici nu atinseseră pragul de un miilion de lei, iar indicele care măsoară variaţia preţurilor SIF-urilor, BET Fi, creştea cu 2,66%.

Vor fi grupurile de afaceri care controlează deja SIF-urile interesate să le preia?

„La orice emitent, la care nu există restricţii de deţinere, poate exista interesul de a-l prelua. OMV a fost interesat să preia Petrom, nu?! Acum, rămâne de văzut cine, cum şi de ce va fi interesat în cazul SIF-urilor”, a mai spus Alin Brendea.

Achiziţia unor mari cantităţi de acţiuni ale SIF-urilor presupune un efort financiar mare, al cărui cost de oportunitate trebuie luat în calcul.

Deja grupul de afaceri concentrat în jurul omului de afaceri Dragoş Bîlteanu controlează activitatea SIF1 şi SIF4 şi are un cuvânt greu de spus în cazul SIF Moldova (SIF2). Aici sunt administratori oameni importanţi de la Banca Transilvania (preşedintele Horia Ciorcilă, de pildă), de care Bîlteanu este foarte apropiat.

Mai puţin clare sunt situaţiile la SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Oltenia (SIF5).

La SIF Transilvania (SIF3) este în curs de derulare competiţia dintre, „shogunul” dintotdeauna al SIF-ului din Braşov,  Mihai Fercală şi apropiaţii săi –  pe de o parte, şi cei care îl susţin pe omul de afaceri constănţean Constantin Frăţilă, un fost arbitru de fotbal, pe de altă parte. Frăţilă este când aliatul lui Fercală, când contestatarul său, inclusiv în instanţă.

În sfârşit, la SIF Oltenia (SIF5), s-a rupt alianţa dintre echipa preşedintelui Tudor Ciurezu şi grupul omului de afaceri Florin Pogonaru, alianţă în numele căreia cel dintâi şi-a păstrat funcţia la ultimele alegeri. SIF Oltenia este foarte importantă pentru că este singura care mai deţine nun pachet semnificativ de acţiuni ale BCR, al cărei apropiat este Pogonaru.