Strategia Naţională a Locuirii: Guvernul vrea chirii mai mari pentru locuinţele ANL

În 2010, când la cârma Ministerului Dezvoltării era Elena Udrea, a apărut ideea vânzării apartamentelor ANL, pentru a face rost de bani pentru noi dezvoltări. La nivel declarativ se spera la vânzarea a mii de locuinţe ANL închiriate tinerilor. 

În prezent, peste 12.400 de chiriaşi pot să cumpere locuinţele ANL în care stau cu chirie, dar vânzările anuale nu depăşesc 700 de unităţi locative. În 2014 au fost vândute 605 locuinţe, iar în 2015 ceva mai multe: 646 apartamente, arată datele furnizate de Agenţie la solicitarea ECONOMICA.NET. 

Suprinzător, aproape 65% din locuinţele ANL vândute anul trecut au fost cumpărate de chiriaşii sociali cu banii jos! Preţul de vânzare pe metru pătrat al unui apartament ANL este de trei ori mai mic decât cel al unui apartament vechi sau nou. 

„Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată”, se arată în Strategia Naţională a Locuirii. Motivul? 

Acest fond locativ ar putea fi utilizat ca locuinţe închiriate la preţul pieţei, care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi. Sau ar putea fi închiriate familiilor cu un venit redus, care pot să plătească chiriile actuale.

De asemenea, strategia mai arată că programul îşi poate păstra forma, însă este recomandată plafonarea numărului de ani în care poate fi ocupat apartamentul, la trei sau cinci ani. Un alt motiv pentru care nu este recomandată vânzarea locuinţelor ANL este acela ca acestea să poată fi folosite ca şi locuinţe de tranziţie pentru locatarii clădirilor cu risc seismic aflate în reabilitare. 

Pentru familiile care câştigă mai puţin de 150 de euro pe lună, guvernul vrea să introducă la calcularea chiriei nu doar venitul, ci şi cheltuielile la întreţinere. Astfel, chiria va fi calculată în funcţie de cuantumul celor două compontente, astfel ca familia să nu plătească mai mult de 10% din venit pe locuinţă şi facturile pentru utilităţi, luate împreună.

Politica actuală privind locuinţele sociale prevede subvenţionarea chiriei datorate, stabilind nivelul acesteia la 10% din venitul familiei, indiferent de costul locuinţei.

„Chiriile ar putea fi stabilite la un nivel suficient pentru recuperarea tuturor costurilor construcţiei (de exemplu rambursarea împrumutului pentru costul construcţiei) şi a costurilor legate de întreţinerea şi administrarea zilnică pentru ca proiectele săfie viabile din punct de vedere financiar. Totuşi, chiriaşii acestor clădiri al căror venit este insuficient pentru plata chiriei ar putea să primească de la Guvern sau de la autoritățile administrației publice locale o subvenţie pentru a acoperi diferenţa”, se mai arată în document. 

35% din locuinţele din România au nevoie de reparaţii urgente 

Concluzia din Strategia Naţională a Locuirii este ste că 90% din clădirile rezidențiale din România sunt vechi și au nevoie de modernizări sau reabilitări. Peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale țării au nevoie de reparații urgente.

„Aceste unități, dintre care multe sunt blocuri de locuințe din perioada socialistă, fac ca multe orașe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparații legate de structură, acoperiș și încălzire”, se mai arată în documentul citat.