1EUR = 4.7274 RON | Bucureşti 35 º

News

5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă - 9.04.2015

Antifrauda le va cere vânzătorilor şi chelnerilor să arate banii personali. Activitatea nu va mai fi închisă din prima - Efectele reducerii TVA la alimente. Atenție la corelații - Calculele pe variante - Clasamentul pierderilor şi profiturilor din sistemul bancar local - Câţi bani le vor rămâne în buzunar românilor după scăderea TVA - Confiscarea averilor de la marii infractori: cum fac americanii. Citeşte pe larg revista presei din 9 aprilie 2015

09 apr, 2015 | ECONOMICA.net

EXCLUSIV: Antifrauda le va cere vânzătorilor şi chelnerilor să arate banii personali. Activitatea nu va mai fi închisă din prima! - Capital. Angajaţii magazinelor şi restaurantelor vor fi obligaţi să prezinte banii pe care îi au asupra lor, la cererea Antifraudei, se arată în proiectul de modificare a OUG 28/1999, obţinut de Capital şi discutat marţi de guvern. Acelaşi proiect reintroduce caietul de bani personali, stabileşte amenzile în funcţie de diferenţele de casă şi închiderea activităţii doar de la a doua abatere în decurs de 24 de luni.

Doar matematică: Efectele reducerii TVA la alimente. Atenție la corelații - Calculele pe variante - CURSDEGUVERNARE.ro

Luna trecută, aceşti români au dat 718 lei pe mâncare. La vară, vor rămâne în buzunar cu 87 de lei. Mâna care ar putea lua restul - analiză Gândul. De la 1 iunie, o gospodărie va cheltui, în medie, cu 87 de lei mai puţin pe mâncare, dacă reducerea TVA cu 15 puncte procentuale la alimente, de la 24% la 9%, va fi transferată integral în preţul mâncării. Economiştii contactaţi de Gândul susţin că măsura este bine-venită, dar şi că ea poate fi interpretată drept populistă, vizând în special persoanele cu venituri mici. Cu banii care rezultă din reducerea TVA la alimente s-ar fi putut micşora impozitele pe muncă sau s-ar fi putut scădea cota generală de TVA la 20 la sută, o măsură mai transparentă şi care ar nu ar fi discriminat între industrii.

Companiile au datorii de aproape 190 miliarde de euro. Topul celor mai îndatorate zece sectoare din economia românească - ZF. Gradul mediu de îndatorare al companiilor locale, calculat ca raport între datorii totale şi active totale, este de 66%, nivel cu 4 procente mai bun faţă de 2012. Extracţia cărbunelului este cel mai îndatorat sector de activitate din România, cu un nivel de 411%. Prezenţa acestei industrii în care mai lucrează 3.000 de oameni faţă de 21.000 în anul 2008 nu este o surpriză în condiţiile în care Compania Naţională a Huilei (CNH) a figurat în ultimii ani în mai toate clasamentele marilor datornici.

Clasamentul pierderilor şi profiturilor din sistemul bancar local - ZF. BCR şi Volksbank au adunat două treimi din pierderile de 6,2 miliarde de lei raportate de băncile locale anul trecut, iar următoarele şase bănci din clasamentul rezultatelor negative au cumulat pierderi de peste un miliard de lei. La polul opus, Raiffeisen şi Banca Transilvania au avut profituri cumulate de 950 miloane de lei, adică jumătate din câştigurile din sistemul bancar. Doar olandezii de la ING Bank au mai reuşit să obţină un profit de peste o sută de milioane de lei, respectiv 290 mil. lei.

Chinurile mallurilor născute în criză - Capital. Proprietarii celor 15 malluri inagurate în anii de criză 2009-2013 în afara Bucureştiului rulează anual afaceri de circa 44 mil. euro. Nivelul este comparabil cu cel generat de Băneasa Shopping City.

Confiscarea averilor de la marii infractori: cum fac americanii - Adevărul. Programul de Confiscare Eficientă a bunurilor provenite din infracţiuni a fost înfiinţat în SUA în abia în 1984. Exista încă din 1971 faimoasa Lege RICO, care a permis demantelarea a numeroase grupuri de crimă organizată şi arestarea multor capi mafioţi, dar autorităţile au constatat că nu au mijloacele adecvate de a recupera şi averile uriaşe acumulate de infractori. „E uşor să pui cătuşele unui infractor. Mai greu e să faci o investigaţie financiară şi să-i confişti tot ce a furat”, spune T.J. Abernathy.

Cine ne sunt tinerii intreprinzatori. Scurt profil al fondatorilor micilor afaceri in Romania - GRAFICE - Hotnews. In septembrie 2014 in Romania erau active putin peste 100.000 de companii noi, excluzandu-le pe cele agricole. Asta este vestea buna. Cea proasta e ca majoritatea startupuri sunt in clasa de marime 0 salariati, avand sediul la locuinta fondatorului, iar in cazul a doua treimi dintre ele, proaspatul manager e o persoana cu cel mult studii medii. In plus, cele mai frecvente motive ale dificultatilor cu care se confrunta startupurile sunt: "lipsa de resurse", "fara clienti sau plata cu intarziere de catre clienti", "accesul limitat la credite", "concurenta mare" si "clienti cu fonduri reduse".

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO