Statele din Balcani sunt mai puţin vulnerabile la băncile din Grecia – Reuters

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din cauza temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice şi juridice şi-au retras banii din bănci, înregistrându-se cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forţat băncile elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.

Aceste evoluţii au sporit temerile potrivit cărora bănci precum Piraeus şi Alpha Bank vor reduce finanţarea acordată subsidiarelor din străinătate, ceea ce ar duce la o criză a creditării într-o regiune în care nivelul creditelor neperformante este deja foarte ridicat. Într-un astfel de caz băncile centrale ar fi obligate să furnizeze capital.

În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria şi Alpha Bank sunt deţinute integral de băncile elene. Patru bănci din România şi trei din Albania sunt controlate de băncile lor mamă din Grecia.

‘Un scenariu de risc în Grecia ar afecta Europa de Est dar riscurile cu care se confruntă regiunea sunt mult mai scăzute decât în 2012. Investitorii nu trebuie să-şi reducă expunerea în regiune mai mult decât în alte zone’, susţin analiştii de la Bank of America Merrill Lynch.

Pieţele au reacţionat calm la turbulenţele din Grecia iar monedele din România şi Serbia s-au apreciat, forţând băncile centrale să acţioneze pentru a opri aceste evoluţii. Anul acesta, bursele din România şi Serbia au urcat cu aproape 5%.

Investitorii din întreaga Europă par mai relaxaţi acum în privinţa Greciei, parţial datorită programului de relaxare cantitativă (QE) lansat în martie de BCE, în valoare de 1.100 de miliarde de euro.

‘Legăturile bancare s-au atenuat din cauza procesului de deleveraging din ultimii ani. Consolidarea fiscală este mai solidă şi statele din Balcani au o capacitate mai ridicată de a impune politici monetare adecvate. În fine, restul zonei euro, în special Germania, este mai bine plasat acum pentru a face faţă turbulenţelor’, a apreciat analistul William Jackson de la Capital Economics.

Vineri, preşedintele BCE, Mario Draghi, a dat asigurări că instituţiile financiare din Grecia se pot baza în continuare pe finanţarea de urgenţă de la Banca Centrală Europeană atât timp cât rămân solvabile şi au garanţii adecvate.

BCE a majorat la 75,5 miliarde de euro plafonul liniei de finanţare de urgenţă ce poate fi acordată creditorilor eleni, după ce, la începutul acestui an, instituţia a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.

‘Finanţarea de urgenţă va continua să fie acordată creditorilor eleni atât timp cât rămân solvabili şi au garanţii adecvate. Ţinând cont de fragilitatea actualei situaţii, de ieşirile masive din depozite şi de negocierile în desfăşurare, randamentele obligaţiunilor suverane au ajuns recent la cel mai ridicat nivel din 2012. Cu cât mai mari sunt randamentele, cu atât mai mare este volatilitatea’, a avertizat şeful BCE.

În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.