Mario Draghi cere reforme structurale în zona euro pentru stimularea economiei şi scăderea şomajului

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Potenţialul redus de creştere poate avea un impact direct asupra instrumentelor pe care le are la dispoziţie politica monetară, pentru a-şi îndeplini atribuţiile şi a creşte probabilitatea ca BCE să fie nevoită să adopte măsuri neconvenţionale pentru a asigura stabilitatea preţurilor’, a declarat Mario Draghi la Sintra (Portugalia), la Forumul Băncii Centrale Europene, scrie Agerpres.

Potenţialul de creştere al zonei euro este estimat de instituţiile internaţionale sub 1%, faţă de 2% pentru Statele Unite, iar rata şomajului riscă să rămână peste nivelul de 10%, a avertizat şeful BCE.

‘Ar trebui să fie clar că argumentul conform căruia o politică monetară relaxată constituie o scuză pentru guverne şi parlamente să amâne reformele este incorect’, a explicat Mario Draghi, avertizând că Europa se va confrunta cu o perioadă dificilă şi în viitor, în ciuda sprijinului oferit de programul de relaxare cantitativă (QE) al BCE.

‘Perspectiva economiei zonei euro este acum mult mai bună decât în urmă cu câţiva ani, dar nivelul ridicat al datoriilor în unele state din zona euro şi şomajul record se menţin în prea multe ţări. O redresare ciclică nu rezolvă problemele Europei’, a avertizat şeful BCE.

Conform datelor Eurostat, rata şomajului în zona euro a rămas stabilă în luna martie, la 11,3%, nivel similar cu cel înregistrat în luna februarie 2015. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului se înregistrează în Grecia (25,7% în luna ianuarie 2015) şi Spania (23%). La polul opus se situează Germania, cu o rată a şomajului de 4,7%.

Pentru a evita riscul unei spirale deflaţioniste, Banca Centrală Europeană a lansat în martie măsuri de relaxare cantitativă în valoare de 1.100 de miliarde de euro. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016. Aceste măsuri au dus la deprecierea euro, au îmbunătăţit încrederea companiilor şi au stimulat creşterea zonei euro.