Borza: Sârbii au recunoscut că sunt în culpă la utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării

Administratorul judiciar al Hidroelectrica Remus Borza respinge acuzaţiile şefului Sindicatului Porţile de Fier, spunând că nu s-au mai plătit compensaţii Serbiei după ce aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile, iar acum sârbii au recunoscut culpa la utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, transmite Mediafax.
Economica.net - J, 11 iun. 2015, 19:34
Borza: Sârbii au recunoscut că sunt în culpă la utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării

Remus Borza susţine că România nu a mai achitat în ultimii doi ani contravaloarea a 138 de GWh Serbiei ca o consecinţă a faptului că, anterior, partea sârbească nu a respectat contractul încheiat în anul 1995.

„În 1995 s-a încheiat un contract între Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I şi Djerdap I în virtutea convenţiei încheiate în 1963 între statul român şi statul iugoslav. A fost un contract prost de la prima şi până la ultima virgulă. Erau doar obligaţii pentru România, nicio sancţiune pentru Serbia. În baza acelui contract, partea română trebuie să ofere compensaţii părţii sârbe, în fiecare an 138 de GWh la un preţ de 30 de dolari. La rândul ei, partea sârbă trebuia să facă cu acea sumă lucrări la Gura Nerei”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Remus Borza, administratorul judiciar de la Hidroelectrica.

Remus Borza a arătat că în 2012 a constatat că Serbia nu şi-a îndeplinit obligaţiile din contract, în sensul că nu a făcut lucrările asumate.

„În 2012 am constatat că, din 1995 şi până în 2012, România a livrat 2.400 de GWh la preţ de 74,5 milioane de dolari. Conform obligaţiilor contractuale, Serbia trebuia să facă lucrări la dublu. Am trimis o echipă să facă verificări şi a constatat că erau lucrări făcute în valoare de 76 milioane de dolari, dintre care lucrări în valoare de 28 de milioane nu trebuiau recunoscute întrucât nu aveau legătură cu Gura Nerei. Sârbii au pus doar 2 milioane de dolari. Ei ar fi trebuit să contribuie cu alţi 74 milioane de dolari”, a explicat Remus Borza, adăugând că, la momentul respectiv, în anul 2012, ministrul Energiei, Constantin Niţă, a emis un ordin în baza căruia au fost sistate plăţile către Serbia.

Ulterior, în aprilie 2015, Serbia a început să uzineze apa Dunării încălcând contractul, astfel că, potrivit administratorului judiciar al Hidroelectrica, s-a încercat, de la nivelul ministerelor implicate în gestionarea situaţiei, să se oprească modul dezordonat de uzinare din partea Serbiei.

Problema a fost abordată în decursul acestei săptămâni, când în Bucureşti s-au desfăşurat lucrările Comisiei mixte româno-sârbe pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării de la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier.

„Acum trei zile, sârbii au recunoscut că sunt în culpă şi s-a semnat un protocol prin care se suspendă obligaţiile României până la clarificarea situaţiei, până se va stabili dacă acele lucrări s-au făcut”, a spus Remus Borza.

El a arătat că, în condiţiile în care Serbia a recunoscut culpa în privinţa utilizării potenţialului hidroenergetic al Dunării, în zilele următoare cotele Dunării la malul românesc vor reveni la normal.

Citeşte pe larg, pe Mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și
Curieratul, o piaţă care sparge pragul de 9 miliarde de lei – analiză
Curieratul, o piaţă care sparge pragul de 9 miliarde de lei – analiză
Piața de curierat a trecut în premieră de pragul de 9 miliarde de lei în 2025, însă profitul cumulat al firmelor din piață continuă panta descendentă pe care a intrat în 2021, scrie......
Pîslaru: Cel puţin o treime din finanţarea pentru dezvoltarea României, în perioada 2028-2034, trebuie alocată sectorului privat
Pîslaru: Cel puţin o treime din finanţarea pentru dezvoltarea României, în perioada 2028-2034, trebuie alocată sectorului ...
Cel puţin o treime din finanţarea destinată dezvoltării României în perioada de programare europeană 2028-2034 trebuie ...
Hartă a zonelor cu risc de căderi de roci din România – cercetare Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC)
Hartă a zonelor cu risc de căderi de roci din România – cercetare Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” ...
O cercetare la care a colaborat Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (UAIC) a condus la realizarea primei hărţi ...
Motorola prezintă noul edge 70 max, primul telefon cu asistentul Qira AI și baterie de 7.100 mAh
Motorola prezintă noul edge 70 max, primul telefon cu asistentul Qira AI și baterie de 7.100 mAh
Motorola anunță noul telefon motorola edge 70 max, creat pentru a ține pasul cu utilizatorii care se joacă, urmăresc ...