Rezervele din Marea Neagră trebuie să devină obiectul unei politici europeane pe securitate energetică – proiect

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Marea Neagră este un bazin energetic, care devine de interes european comun. Rezervele din Marea Neagră au
un potenţial energetic similar cu cel al Mării Nordului, dar care este mult mai puţin explorat şi exploatat. Acest potenţial trebuie să facă obiectul unei politici la nivel european în privinţa securităţii energetice. Prin licenţele acordate, România este statul riveran cel mai avansat în această privinţă’, se arată în document.

Potrivit sursei citate, exploatarea resurselor din Marea Neagră rămâne cel mai probabil proiect de asigurare a deficitului de gaze naturale pentru regiune. 

Strategia relevă faptul că anexarea Crimeii de către Rusia creează o vulnerabilitate potenţială chiar şi pentru exploatarea resurselor româneşti din Marea Neagră.

‘Anexarea Crimeii de către Rusia creează o vulnerabilitate potenţială chiar şi pentru exploatarea resurselor româneşti din Marea Neagră. După delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive între România şi Ucraina (soluţie acceptată prin recurs la Curtea Internaţională de Justiţie), ambelor state li s-a permis să ofere concesiuni pentru explorare. Din păcate, nu s-a făcut o înţelegere pentru zăcămintele care se întind în ambele zone economice (română şi ucraineană, actualmente de facto rusească)’, se spune în proiect.

De asemenea, acesta precizează că descoperirile din Marea Neagră trebuie însoţite de programe care să stimuleze
dezvoltarea infrastructurii specifice sectorului off-shore. Directiva europeană referitoare la politicile de securitate în off-shore trebuie transpusă în legislaţia locală. Marea Neagră are potenţial să atragă investiţii semnificative pe termen lung şi să asigure surse alternative de alimentare cu petrol şi gaze, nu doar pentru România, ci chiar pentru întreagă zonă de Sud-Est a Europei.

Proiectele Strategiei de dezvoltare a României pentru următoarele două decenii au fost coordonate de membrii Academiei Române şi de alţi specialişti din institutele aflate sub egida ei. 

Elaborarea Strategiei presupune 6 faze. Termenul de redactare şi tipărire a Strategiei în forma finală este octombrie 2017. În faza a 6-a a Strategiei de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, la Centenarul Marii Uniri a României, se doreşte obţinerea, sub patronajul Preşedintelui României, a unui consens instituţional asupra Strategiei de Dezvoltare a ţării şi semnarea unui acord de îndeplinire a lui de către instituţiile şi forţele politice majore ale ţării (tip ‘Snagov’), în ianuarie- februarie 2018.