Legea dării în plată: pierderile băncilor s-ar putea ridica la 10 miliarde de euro

Banca Naţională a României (BNR) a făcut publică situaţia creditelor persoanelor fizice la data de 31 octombrie 2015. Potrivit acesteia numărul debitorilor care au contractat un credit ipotecar sau care au garantat diverse credite cu ipoteci şi care înregistrează restanţe la ora actuală este de 68.723 de persoane. Totuşi, numărul creditelor contractate de aceştia sunt în număr de 74.127 (să nu uităm că în perioada 2007, 2008 începuseră să fie acceptate şi ipotecile de rangul doi asupra proprietăţilor imobiliare).

Cei 68.723 de debitori au restanţe la băncile comerciale de 3,97 miliarde de lei, sumă care poate fi absorbită de sistemul bancar chiar şi dacă ar fi promulgată legea dării în plată în forma actuală. Problema este însă alta, nu restanţele debitorilor către bănci, ci suma totală pe care băncile ar avea-o de încasat de la cei 68.723 de clienţi în următorii 15-20 de ani. Potrivit statisticilor BNR, suma totală datorată de clienţii cu restanţe la creditele garantate cu un imobil este de 74,138 miliarde de lei, adică 16,4 miliarde de euro. Suma include bineînţeles valoarea imobilului cumparat pe credit, dar şi dobânzile şi comisioanele viitoare băncii, profitulpentru banii plasaţi în perioada de boom.   

Mai mult, dacă facem o valoare medie a creditelor cu ipotecă restante, vom obţine doar 138.000 de euro per împrumutat, valoare destul de normală pentru o locuinţă cumpărată în anii de vârf ai pieţei imobiliare din  2007-2008. În aceste condiţii, numărul celor care au accesat credite de valori foarte mari şi care ar putea fi acele persoane pentru care legea dării în plată ar fi una cu dedicaţie este destul de mic. Dar suma la care băncile ar trebui să renunţe este uriaşă. Dacă legea dării în plată ar intra în vigoare în forma actuală, din cele 16,4 miliarde de europe care băncile şi le-au bugetat la capitolul venituri pentru următorii ani nu vor mai încasa decât maxim 5 miliarde de euro, din cauza scăderii valorii imobilelor sau chiar mai puţin dacă vor ajunge să vândă aparatamentele primite contra plată la credit către societăţi de recuperări de creanţe. Pe scurt, pierderea ar fi de minimum 10 miliarde de euro.

Citeşte şi BNR îi cere lui Iohannis să trimită darea în plată înapoi în Parlament sau la Curtea Constituţională

Vasilescu, BNR: Legea dării în plată nu are viaţă lungă aşa cum e ea acum. Nu îi ajută pe cei săraci

Olteanu, BNR: Riscul pe care băncile şi-l asumă prin rigiditate este intervenţia legislativă

Mai multe despre legea dării în plată aici