Preşedintele Parlamentului European: Dacă statele UE şi-ar împărţi un milion de refugiaţi, nimeni nu ar mai avea probleme

Însă el a acuzat din nou statele est-europene de lipsă de ‘solidaritate’ pentru că în chestiunea refugiaţilor au o abordare diferită faţă de cele din vest şi a susţinut în acest context că discursul unor guverne din estul Europei este similar cu cel al extremei drepte din vest.

‘Reacţiile statelor au fost eterogene. Germania şi Suedia au dat un răspuns bazat pe solidaritate, estimând că este vorba despre un principiu nenegociabil în Europa. Altele, precum Ungaria sau Slovacia, au oferit un răspuns invers’, în problema migraţiei, a menţionat Schulz.

Dar ‘un lucru este clar’, a continuat el, apreciind că ‘teama apare adesea acolo unde există o reticenţă a guvernelor sau popoarelor faţă de solidaritatea necesară’. Prin urmare, în opinia sa ‘dacă Uniunea (Europeană) ar cădea de acord să repartizeze un milion de refugiaţi în cele 28 de state membre, care au 500 de milioane de cetăţeni, nu ar mai exista nicio problemă pentru nimeni’.

Referindu-se la politica premierului ungar Viktor Orban în problema migraţiei, şi mai ales la decizia acestuia de a ridica garduri la frontiere, preşedintele PE a estimat că şeful executivului de la Budapesta ‘nu a câştigat bătălia ideologică’, întrucât ‘o largă majoritate a europenilor este favorabilă unei politici de repartizare a refugiaţilor’.

‘Ce altă soluţie avem? Să retrimitem în Siria oamenii care au fugit dintr-o ţară în război? Să-i retrimitem în Turcia, unde sunt deja peste două milioane de persoane? Dacă ar fi mai multă solidaritate între noi, nu ar mai fi probleme. Nu trebuie să renunţăm să convingem statele care nu participă la efortul de solidaritate’, a insistat Martin Schulz, făcând aluzie la împărţirea migranţilor prin cote obligatorii.

Întrebat despre fractura pe care criza refugiaţilor a provocat-o între est şi vest în interiorul UE, preşedintele PE a estimat că ‘extrema dreaptă din Franţa, Olanda sau Austria are acelaşi discurs pe care-l au unele guverne din estul Europei’. ‘Deci este greu să incriminăm doar fostele ţări comuniste. Există în Europa o tendinţă autoritară atât în est cât şi în vest’, a conchis Martin Schulz.

El îşi explică o asemenea tendinţă prin faptul că ‘în această lume care este tot mai complexă, tot mai interdependentă, oamenii se simt dezorientaţi şi au sentimentul că instituţiile naţionale sau europene nu mai sunt capabile să le ofere protecţia necesară’. Prin urmare, ‘votul autoritar este atât un vot de protest cât şi o convingere că prin autoritarism vom rezolva mai uşor problemele actuale’, consideră Martin Schulz.