Dîncu: Clădirile neutilizate în administraţie ar putea fi o sursă suplimentară de venit la buget

Adaugă-ne ca sursă preferată

Viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, a avut astăzi o întâlnire cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) condusă de Reza Baqir.

Viceprim-ministrul Vasile Dîncu a arătat că proiectele din pachetul reformei administrative au efect nu doar asupra calităţii serviciului public, ci şi asupra reducerii costurilor de funcţionare a administraţiei. Astfel, viitorul Cod Administrativ, aflat în lucru la MDRAP, ar putea avea impact financiar important: „Codul Administrativ la care lucrăm va reglementa folosirea proprietăţii private şi publice a statului şi a administraţiei publice locale. Aşa cum avem un Cod Civil şi unul Fiscal, este necesar şi unul destinat administraţiei publice, care să pună laolaltă toată legislaţia aplicabilă în domeniu. Codul va îngloba peste 18 acte normative şi le va corela, pentru că vorbim despre o legislaţie care a suferit multe modificări, în timp, şi nu întotdeauna au fost corelate între ele. Facem acum, de exemplu, un inventar al clădirilor neutilizate în administraţie; în această stare, nefolosite, ele reprezintă o cheltuială pentru stat, când ar putea fi o sursă suplimentară de venit„, a declarat Vasile Dîncu.

Alte exemple de proiecte aflate în diferite etape şi care pot contribui la eficientizarea banilor publici sunt descentralizarea – prin aducerea nivelului de decizie mai aproape de beneficiarul final, simplificarea procedurilor administrative – prin reducerea numărului de documente, formulare şi procese utilizate în interacţiunea dintre cetăţeni şi instituţiile publice şi regândirea sistemului de personal din administraţie – prin proiectarea unui mecanism care să ducă la o corespondenţă între nivelul de salarizare şi nivelul de performanţă al angajatului public.

În privinţa programelor de finanţare a investiţiilor, ministrul dezvoltării a precizat că preocuparea pentru proiecte cu rezultate reale s-a concretizat, la nivelul MDRAP, în stabilirea unor criterii clare pentru Obiectivele care primesc finanţare prin Programul naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), de exemplu: „Vom renunţa la finanţarea proiectelor care nu sunt eficiente din punct de vedere social. În cazul unei investiţii publice, nu putem vorbi neapărat despre eficienţă economică, dar trebuie să aibă un randament, un plus, pe partea socială. De aceea, atunci când promovăm un obiectiv la finanţare, ne uităm care parte şi cât din populaţia va beneficia de proiect, dacă există şi o contribuţie locală şi alte aspecte care ne ajută la o selecţie mai bine fundamentată”.

Viceprim-ministrul a prezentat şi situaţia programelor cofinanţate din fonduri europene. În acest domeniul faptul că există o contribuţie proprie a beneficiarului este, de asemenea, un criteriu semnificativ de creştere a eficienţei banilor publici: „Experienţa ne-a arătat că, acolo unde există şi o contribuţie financiară privată, rata de succes a programului este mai mare. Ar putea fi vorba despre faptul că investitorul are o grijă în plus, e mai responsabil, atunci când ştie că sunt în joc şi o parte din resursele lui financiare”.