Bolnavii de TBC ar putea să beneficieze de indemnizaţie lunară de masă şi consiliere psihologică – proiect

Potrivit propunerii legislative semnată de parlamentari de la PSD, PNL, UNPR şi independenţi, depus joi la Senat, se doreşte „motivarea pacientului în respectarea tratamentului complet, până la vindecare, prin acordarea unor servicii facultative de consiliere psihologică şi a unei indemnizaţii lunare de masă, condiţionată de respectarea administrării tratamentului de către pacient.

Astfel, se asigură dreptul pacientului la indemnizaţia de hrană precum şi sprijin financiar pentru pacienţii care nu îşi pot asigura administrarea completă a tratamentului.

Potrivit proiectului, pacienţii care sunt în incapacitatea de a se deplasa la dispensarul de pneumoftiziologie teritorial vor beneficia de servicii la domiciliu, de administrare a tratamentului sub directa observaţie, asigurate prin asistenţi medicali comunitari, mediatori sanitari, asistenşi sociali sau personal specializat al furnizorilor de servicii sociale acreditaţi.

Propunerea legislativă prevede că, în vederea asigurării aderenţei la tratament pacientului diagonosticat cu tuberculoză, acestuia i se acordă o indemnizaţie lunară de hrană, pe toată perioada de tratament în ambulatoriu.

Cuantumul indemnizaţiei se aprobă prin hotărâre de Guvern, iar metodologia şi condiţiile de acordare ale acesteia de aprobă prin ordin comun al ministrului Sănătăţii şi ministrului Muncii.

Indemnizaţia lunară de hrană este asigurată de la bugetul de stat, prin MInisterul Muncii, şi va fi plătită lunar, prin mandat poştal sau în contul personal, precum şi la direcţiile de asistenţă socială.

Acordarea alocaţiei este condiţionată de respectarea tratamentului prescris, în regim ambulatoriu, fără întrerupere, în luna respectivă.

În cazul în care pacientul bolnav de tuberculoză nu se prezintă la tratament, în intervalul prescris, acesta nu va mai avea dreptul la indemnizaţia lunară de hrană.

Iniţiatorii precizează că, în pofida progreselor din ultimi 12 ani, de scădere progresivă a incidenţei tuberculozei, de la 30.986 cazuri noi şi recidive, în 2002, la 15.629 cazuri noi, în 2013, România rămâne ţara cu cea mai mare incidenţă din Uniunea Europeană, de cinci ori peste medie, furnizând circa 20% din cazurile de Tuberculoză raportate la UE.

Parlamentarii arată în expunerea de motive că, în comparaţie cu ţările europene, în România amploarea fenomenului nu se datorează nici migraţiei, nici infecţiei HIV, ci problemele socio-economice cu care se confruntă pacienţii, ei atrăgând atenţia că, prin scăderea nivelului de trai, a fost influenţată şi evoluţia incidenţei, dovadă fiind că incidenţa cea mai mare se înregistrează în judeţele din sudul ţării şi din Moldova.

Potrivit Programului Naţional de Control al Tuberculozei, în România, ca de altfel în toată lumea, cazurile de îmbolnăvire la bărbaţi sunt de 2,1 ori mai frecvente decât la femei.

Sunt vulnerabili bărbaţii de vârste adulte, între 20 şi 54 de ani, la femei, boala manifestându-se la vârste mai tinere, între 20 şi 34 de ani.

O analiză din 2008 contura profilul pacientului bolnav de tuberculoză, în România, astfel: cu probabilitate mare bărbat, cu vârsta curpinsă între 41 şi 60 de ani, care provine mai degrabă din mediul urban, a absolvit o şcoală medie, nu are ocupaţie şi are un venit sub 600 de lei lunar.

La ora actuală, cheltuiala statului român cu tratamentul complet necesar pacientului cu tuberculoză sensibilă este de aproximativ 21.262 lei, pentru tratamentul tuberculoza multirezistent ajunge la 91.000 de lei iar cel cu rezistenţă extinsă, la 143.000 de lei.

Potrivit iniţiativei legislative, cheltuiala statului cu indemnizaţia lunară de hrană şi consilierea psihologică ar ajunge la 73 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 12,33% a costurilor totale, directe şi indirecte.