Companiile din subordinea Ministerelor Economiei, Transporturilor şi Energiei respectă sub 50% indicatorii de transparenţă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-un comunicat al Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic remis marţi Agerpres se arată că a fost finalizată recent o analiză a gradului în care companiile cu capital unic/majoritar de stat aflate sub autoritatea sau în coordonarea MECRMA, MT şi ME participă la procesul de creştere a transparenţei în administraţie.

Potrivit comunicatului, deşi ‘per ansamblu’ se vede ‘un progres la nivelul transparenţei’ acestor companii faţă de momentul creării MCPDC şi ‘o preocupare continuă pentru afişarea de cât mai multe informaţii’ (…), ‘lipsesc o serie de indicatori relevanţi precum: centralizatorul contractelor de achiziţii mai mari de 5.000 euro în cazul Ministerului Energiei, Rapoartele de implementare asupra Legii nr. 544/ 2001 privind liberul acces la informaţii sau Organigramele cu evidenţierea numelor persoanelor având funcţii de conducere la Ministerul Transporturilor’.

În comunicatul MCPDC sunt enumerate şi companiile unde au fost constatate cele mai serioase ‘carenţe de transparenţă’: la ‘Societatea Naţională ‘Plafar’ – S.A. Bucureşti, din subordinea MECRMA, doar 10% indicatori după care Guvernul măsoară transparenţa au fost respectaţi /publicaţi din oficiu; Societatea Naţională a Căilor Ferate Române – SNCFR – SA, din subordinea Ministerului Transporturilor nu are pagină de internet, în pofida bugetului consistent al Societăţii; Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Proiectări Mine pe Lignit SA din coordonarea Ministerului Energiei – 15% grad de conformare cu toţi indicatorii de transparenţă pe care îi urmărim; Termoelectrica S.A, aflată în coordonarea Ministerului Energiei – 20%’.

În ce priveşte situaţia la nivelul Ministerului Economiei, din analiza MCPDC reiese că ‘din cele 70 de companii (…) aflate sub autoritatea/ în coordonarea MECRMA, aproximativ 40% nu au pagină de internet sau sunt în insolvenţă, 27% nu respectă structura prevăzută de Memorandumul MCPDC/ CPM’.

‘Din comunicarea directă cu aceştia rezultă diverse motive, între care lipsa de informaţie pe subiect sau tergiversarea unei decizii. Ţinem să remarcăm faptul că deciziile privind transparenţa, acolo unde a existat o voinţă evidentă, au putut fi totuşi implementate, chiar dacă nu în totalitate. Societatea Naţională a Apelor Minerale – S.A. (65%) sau Societatea Comercială de Conservare şi Închidere a Minelor ‘Conversmin’ – S.A. Bucureşti (60%) reprezintă doar două exemple, dar sunt şi altele’, precizează sursa citată.

La Ministerul Transporturilor , ‘toate cele 20 companii cu capital unic/ majoritar de stat din subordine aplică puţin peste 30% din cerinţele Memorandumului MCPDC/ CPM’.

‘Societatea Naţională a Căilor Ferate Române – SNCFR S.A. şi S.C. Maritime Trading Centre Television S.A. Constanţa nu au pagină de internet. Din analiză constatăm că există şi companii cum ar fi Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti ‘METROREX’ – S.A., care a depus eforturi în sensul celor făcute de echipa guvernamentală, ajungând la o medie de conformare de 80% prin publicarea datelor reprezentând indicatori de măsurare a transparenţei. Ceea ce arată că cerinţele noastre nu sunt nerealizabile’, subliniază MCPDC.

De asemenea, ‘cele 17 de companii cu capital unic/ majoritar de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei aplică aproximativ 45% din toţi indicatori de transparenţă, 28% dintre acestea nu au pagină de internet’.

‘Reţinem şi companii cum ar fi Complexul Energetic Hunedoara SA sau Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului S.A. cu un grad de conformare de 70%’, se arată în comunicat.

MCPDC mai arată că ‘şapte companii din 119 din subordinea/ coordonarea celor trei ministere’ (…) ‘sunt listate la bursă, ceea ce le aduce acestora un grad sporit de conformare cu regulile transparenţei’, dar că ‘transparenţa lor este orientată însă, mai degrabă, pe satisfacerea nevoilor potenţialilor investitori/ a unui public de specialitate mai mult decât celor ale cetăţenilor – beneficiari ai serviciilor pe care le prestează’.

‘Facem un apel către aceşti operatori economici cu patrimoniu/ capital integral sau majoritar de stat aflaţi în subordinea ministerelor să-şi adapteze politica de comunicare şi afişare a informaţiilor de interes public. La rândul nostru vom aduce adaptări prevederilor Memorandumului în ceea ce îi priveşte după cunoaşterea în detaliu a situaţiei naţionale’, precizează MCPDC.

În comunicat se mai arată că, după aprobarea în Guvern, în luna martie anul curent, a Memorandumului privind Creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public, MCPDC a verificat, ‘caz cu caz, 208 de entităţi guvernamentale (ministere şi structuri din subordinea acestora)’.

‘În cursul acestei săptămâni, MPCDC va comunica situaţia ultimelor entităţi (…) monitorizate, urmând ca în perioada următoare, până la 1 septembrie, să se concentreze pentru aplicarea de măsuri. MCPDC va propune Cabinetului o serie de măsuri care să remedieze, în mod ferm şi rapid, situaţia restanţelor constatate’, se adaugă în comunicat.

MCPDC precizează că monitorizează, la nivelul fiecărui minister/ instituţie din subordine/ companie, după caz, un număr total de 20 indicatori (derivând din textul Legii nr. 544/ 2001 sau din angajamentele ale Guvernului bazate pe semnalele societăţii civile).