Europa se „apără” de migranţi cu o nouă poliţie de frontieră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Haosul provocat de sosirile în Grecia în 2015 a evidenţiat slăbiciunile agenţiei europene Frontex, subdimensionată pentru a acorda asistenţă eficientă ţărilor situate în prima linie şi a menţine libera circulaţie în spaţiul Schengen.

Noul corp european va înlocui Frontex, oficial de joi, întărind sensibil această agenţie cu sediul la Varşovia. Efectivele sale permanente vor atinge 1.000 de persoane, adică mai mult decât dublul celor de la Frontex, în condiţiile unei creşteri progresive în putere.

El va putea apela rapid la o rezervă de 1.500 de grăniceri şi gărzi de coastă naţionale, precum şi la echipamente tehnice pe care statele membre vor avea obligaţia să i le pună la dispoziţie din decembrie 2016.

Noua agenţie va putea de asemenea să-şi achiziţioneze propriile echipamente, în timp ce Frontex trebuia să adreseze sistematic cereri de contribuţii statelor membre, adesea prea puţin grăbite să-i răspundă. Noua agenţie va trebui să menţină o supraveghere permanentă asupra situaţiei la frontierele externe ale UE. Ea va detaşa astfel agenţi de legătură în statele membre unde frontierele sunt sub presiune.

Mandatul său îi va permite să trimită ofiţeri de legătură în ţări terţe, în afara UE, şi să lanseze operaţiuni comune cu aceste state. Ea va juca de asemenea un rol sporit în coordonarea operaţiunilor de returnare a migranţilor în neregulă spre ţările lor de origine.

Agenţia va mai avea de asemenea o misiune de prevenire a criminalităţii transfrontaliere, cu posibilitatea de a colecta şi de a trata date despre persoane suspectate de activităţi criminale sau cu situaţie nelegală şi să le împartă cu statele membre şi Europol.

Unul dintre punctele cele mai marcante ale proiectului iniţial al Comisiei Europene, în decembrie 2015, era să poată impune o intervenţie a noii agenţii europene într-o ţară copleşită de migranţi, chiar dacă aceasta refuză să-i solicite ajutorul.

Această dispoziţie a neliniştit numeroase ţări, îngrijorate să-şi vadă suveranitatea pusă în discuţie. În textul final adoptat, nu doar Comisia, ci şi Consiliul Europei (deci statele membre) au luat – cu majoritate calificată – decizia unei intervenţii într-o ţară care nu cere asistenţă.

Dacă ţara vizată refuză, nu se pune problema de a-i trimite poliţişti de frontieră împotriva voinţei sale, dar alte ţări – în special vecine ale sale- ar putea autorizate să reintroducă controale la frontierele interne ale spaţiului Schengen. Este o ‘ameninţare de expulzare din spaţiul Schengen’, estimează eurodeputata ecologistă germană Ska Keller, chiar dacă o astfel de măsură nu este teoretic posibilă.

 În această perioadă, pactul încheiat de UE cu Ankara în martie şi închiderea frontierelor anunţată de ţările situate pe ruta migratorie a Balcanilor a dus la scăderea numărului noilor sosiţi pe insulele Greciei.

Îngrijorările se îndreaptă în prezent mai mult spre Italia, supusă unei puternice presiuni din partea candidaţilor la azil care pornesc pe diverse ambarcaţiuni de pe coastele Libiei. Peste 10.000 de migranţi au fost salvaţi în ultimele zile în Mediterana şi cel puţin 49 de persoane şi-au pierdut viaţa.

Noua agenţie ‘nu este un remediu miraculos care poate rezolva criza migratorie’, a recunoscut un deputat european, negociator al dosarului, ‘dar este un prim pas indispensabil’.

Agenţia va ajuta, de asemenea, la întoarcerea voluntară a migranţilor şi vizează să permită revenirea treptată la libera circulaţie din spaţiu Schengen, unul din stâlpii UE.

Mai multe ţări, printre care Austria, Germania sau Suedia, au restabilit provizoriu controlul la frontierele interioare pentru a face faţă pătrunderilor ilegale.

Bulgaria, în special, suportă consecinţele acestor închideri în cascadă a frontierelor: circa 10.000 de migranţi se află blocaţi pe teritoriul său. În Grecia sunt alţi aproape 60.000, în timp ce 140.000 de persoane au traversat Mediterana în acest an.

Pentru premierul Boiko Borisov, ‘lansarea în Bulgaria a noi agenţii europene de pază a frontierelor reprezintă o încurajare’ pentru a continua securizarea graniţelor acestei ţări.

Sofia este pe punctul de a prelungi gardul de sârmă ghimpată destinat să acopere o partea celor 259 de kilometri de graniţă cu Turcia. Fluxul migrator a scăzut în zonă cu 20% până la 30% în raport cu 2015, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.