Ziua de luni aduce petrol mai scump. Ruşii se pregătesc să reducă producţia concertat cu Arabia Saudită

Adaugă-ne ca sursă preferată

Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol din lume, va reduce producţia „cu mult sub” ţinta convenită cu două săptămâni în urmă la nivelul OPEC, a anunţat sâmbătă ministrul saudit al Energiei, Khalid Al-Falih. În weekend, Arabia Saudită a reuşit să intermedieze primul acord de reducere a producţiei din ultimii 15 ani între OPEC şi ţări producătoare de petrol din afara cartelului, în frunte cu Mexicul, care au convenit să taie volumele cu 558.000 barili pe zi anul viitor.

Cu două săptămâni în urmă, ţările OPEC s-au angajat, la Viena, să reducă producţia cu un total de 1,2 milioane de barili pe zi, primul astfel de acord din ultimii opt ani. De atunci, petrolul s-a scumpi cu aproximativ 20%.

Arabia Saudită negociază de asemenea de aproximativ 12 luni cu Rusia, cel mai mare producător din afara OPEC, un acord bilateral de reducere a producţiei de petrol.

În acest context, cotaţiile futures la petrol au crescut cu până la 5,8% la New York şi până la 6,6% la Londra, potrivit datelor Bloomberg. Preţul petrolului Brent cu livrare în februarie a urcat luni cu până la 3,56 dolari, la 57,89 dolari pe baril, în timp ce cotaţiile WTI, de refernţă în SUA, au avansat cu până la 3,01 dolari, la 54,51 dolari pe baril. Sunt cele mai ridicate cotaţii din iulie 2015, adică de aproape un an şi jumătate.
Cotaţia petrolului s-a înjumătăţit, de la peste 100 de dolari pe baril în vara lui 2014, după ceea ce a apărut un război al preţurilor între producătorii tradiţionali, în frunte cu Arabia Saudită, şi industria emergentă a exploatărilor de şist şi a altor tehnologii avansate care permit extracţia din zăcăminte offshore de la adâncimi mult mai mari, din nisipuri bituminoase sau de pe Inelul Arctic.

Profitând de costul mult mai mic al exploatărilor tradiţionale, ţările OPEC şi Rusia au pariat că preţurile mai mici îi vor scoate din piaţă pe concurenţii care folosesc tehnologii mai costisitoare, precum industria americană a exploatărilor de şist, al cărei „boom” din ultimii ani a asigurat independenţa energetică a Statelor Unite, anterior unul dintre cei mai mari importatori de energie.

Scăderea preţului petrolului s-a tradus însă în venituri mai mici pentru ţări dependente de exporturile de ţiţei, precum Arabia Saudită şi Rusia, forţate în ultimă instanţă să ia măsuri de limitare a ofertei pentru a echilibra piaţa la un nivel mai favorabil propriilor necesităţi financiare.

Astfel a luat startul ceea ce pare o nouă creştere susţinută a cotaţiilor barilului pe pieţele internaţionale, care are însă potenţialul să revigoreze şi proiectele bazate pe tehnologii costisitoare, care au dat naştere iniţial războiului preţurilor. Mai mult, acordurile privind reducerea producţiei sunt momentan doar pe hârtie şi ar trebui să se materializeze în 2017, în condiţiile în care, în trecut, astfel de înţelegeri au fost tratate mai degrabă consultativ de ţările OPEC.