Ryanair vrea să lege Bucureştiul de fiecare capitală europeană şi speră ca piaţa unică pentru aviaţie să fie păstrată după Brexit

„Vrem să conectăm Bucureştiul cu fiecare capitală din Europa, să adăugăm mai multe baze şi să adăugăm destinaţii de vară pentru cei care nu vor să meargă la Constanţa”, spune Kenny Jacobs, directorul de marketing al Ryanair. 

Deocamdată, gigantul low-cost leagă Bucureştiul de şapte capitale europene: Atena, Berlin, Bruxelles, Dublin, Londra, Madrid şi Roma. 

În România, Ryanair are o cotă de piaţă puţin peste 10% şi estimează că va transporta anul aceasta 2,55 milioane de pasageri, cam jumătate din câţi pasageri transportă Wizz Air. Cele mai căutate rute sunt cele spre Italia, mai spune Jacobs, acolo unde sunt mari comunităţi de români, iar 40% din pasagerii care vin în România sunt străini. 

Compania low-cost a comandat 300 de noi avioane Boeing 737 şi se aşteaptă ca anual să-şi mărească flota cu 50 de aeronave noi. 

„50 de avioane este mult, iar România, Ungaria şi Bulgaria sunt pieţe din Europa pe care ne concentrăm”, mai spune Jacobs. 

O altă piaţă pe care Ryanair o atacă este cea din Germania, acolo unde Rynaiar şi-a dublat cota în ultimii doi ani la 8% şi unde vede un potenţial de 20 de milioane de pasageri. 

Multe companii aeriene vor da faliment când preţul petrolului va ajunge la 75 dolari/baril 

Oficialul Ryanair a mai apreciat că multe companii aeriene europene vor da faliment într-un interval de cinci, până la zece ani, pe măsură ce va creşte preţul petrolului. 

„În ultimii trei ani, preţul petrolului a fost mic, însă odată ce va urca la 75 dolari/baril, multe vor da faliment. Va urma o perioadă de consolidare, iar 80-90% din piaţa europeană va fi împărţită între cinci, şase companii”, mai spune Jacobs. 

Ryanair a renunţat la ideea de a mai zbura peste ocean, la New York. Colaborează însă cu Norwegian Air şi grupul IAG pentru alimentarea curselor transatlantice. „Am renunţat la această idee, suntem buni la ce facem acum, la low cost”, mai spune oficialul Ryanair. 

Cum se pregăteşte Ryanair de Brexit 

Premierul Marii Britanii, Theresa May, a anunţat marţi, 17 ianuarie, că Londra intenţionează să se despartă complet de Uniunea Europeană şi că nu are în vedere să opteze pentru „ceva care să lase jumătate pe dinafară şi jumătate pe dinăuntru”. 

Şeful Ryanair, Michael O’Leary, a fost una dintre vocile care s-a declarat impotriva Brexitului, şi ameninţa chiar cu retragerea operaţiunilor din Marea Britanie. 

Într-un discurs mult aşteptat, Theresa May a punctat care sunt liniile cheie pentru despărţirea Marii Britanii de Uniunea Europeană. Iar Ryanair nu mai ameninţă cu plecarea din Marea Britanie, care a adăugat nouă noi rute de pe aeroportul din Stansted, scrie presa britanică. 

Prezent la Bucureşti în cadrul unei conferinţe de presă, Kenny Jacobs, directorul de marketing al companiei spune că discursul premierului britanic „a început să ofere claritate”. 

„Suntem o companie aeriană europeană şi cred că principala problemă a oricărei companii este dacă tratatul Open Skies va continua între UK şi restul Europei. Presupunerea noastră este ca va continua. Dar luăm în calcul şi obţinerea unei licenţe AOC pentru a înfiinţa o companie separată în Marea Britanie, daca este nevoie, şi mai sunt şi alte consideraţii privind deţinerea de acţiuni” a declarat Jacobs. 

Acesta nu crede că Uniunea Europeană sau Marea Britanie vor impune restricţii de călătorie şi vize. 

De ce e important Open Skies 

Cu a treia cea mai mare reţea aviatică din lume, după SUA şi China, companiile aeriene din Marea Britanie zboară din 1994 liber spre orice alt punct din Europa. De asemenea, în 2007 a fost semnat şi tratatul Open Skies dintre UE şi SUA, ceea ce a dus la liberalizarea pieţelor dintre cele două continente.

O restricţie a accesului companiilor britanice pe piaţa UE după Brexit ar duce la creşterea preţurilor, au avertizat în repetate rânduril marile companii, care doresc ca piaţa unică pentru aviaţie să fie păstrată. Theresa May a declarat clar recent că Marea Britanie va părăsi piaţa unică europeană, însă nu se ştiu încă ce urmări ar putea avea această decizie asupra pieţei aviatice.