Analişti: Creşterile salariale recente, decuplate de productivitate, au adus riscuri pe zona competitivităţii României

Creşterile salariale recente decise de Guvern, mai ales majorarea salariului minim pe economie, sunt decuplate de productivitate şi au adus riscuri pentru competitivitatea României, astfel că Banca Naţională a României (BNR) ar putea fi înclinată să lase „zona de echilibru” să urce spre 4,50-4,60 lei/euro, de la 4,44-4,54 lei/euro până acum, arată analiştii de la ING Bank România, într-un raport publicat miercuri.
Economica.net - mie, 08 mart. 2017, 13:09
Analişti: Creşterile salariale recente, decuplate de productivitate, au adus riscuri pe zona competitivităţii României

Miercuri, cursul euro/leu a ieşit oficial din „intervalul de echilibru” de până adcum, în condiţiile în care BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,5512 lei/euro, în creştere cu 0,3% faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi nivel maxim din 7 iunie 2013.

„Creşterile salariale recente, mai ales ale venitului minim, decuplate de câştigurile de productivitate, au adus riscuri pe zona competitivităţii. Astfel, BNR ar putea fi înclinată să mute „zona de echilibru” mai sus, poate către 4,50-4,60 (lei/euro), într-o tentativâ de a susţine gradual creşterea economică”, afirmă analiştii ING Bank, în raportul menţionat.

Guvernul a majorat salariul minim pe economie cu 16% de la 1 februarie, de la 1.250 lei la 1.450 lei brut, fără niciun studiu de impact al măsurii, în condiţiile în care patronatele au avertizat că măsura ar putea genera şomaj şi falimente mai ales în judeţele sărace şi în sectoarele cu forţă de muncă puţin calificată, în care salariile sunt mici.

În regiune, zlotul şi forintul nu aveau o direcţie clară în raport cu euro. Deprecierea abruptă a leului i-a surprins pe analişti, chiar dacă a venit pe fondul unor cumpărări mai mari de valută.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,2906 lei la 4,3105 lei.

Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar importurile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană.

Totodată, cursul francului elveţian a crescut la 4,2541 lei, de la 4,2296 lei.

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...