Ionuţ Dumitru: Creşterea economică puternică nu se reflectă în veniturile la buget

În perioada ianuarie-martie 2017, România a avut cel mai puternic ritm de creştere economică din UE, graţie unui avans de 5,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a exploziei consumului alimentat de majorări de salarii şi reduceri de taxe.

‘Este o enigmă de ce la un ritm de creştere economică atât de mare, colectarea TVA a fost dezamăgitoare iar profitul companiilor a scăzut în termeni nominali’, a declarat Ionuţ Dumitru, care este şi economist şef la Raiffeisen Bank România.

La finalul primului trimestru, România a raportat un mic surplus bugetar dar atât Consiliul UE cât şi Comisia Europeană se aşteaptă ca, atât în 2017 cât şi în 2018, ţara să înregistreze cel mai mare deficit din UE de 3,5% şi respectiv 3,7% din PIB. Luni, Bruxellesul a avertizat România că trebuie să îşi corecteze deficitul altfel riscă să fie declanşată o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar afecta ratingul de ţară.

Cu toate acestea, parlamentarii de la Bucureşti să pregătesc să aprobe o lege a salarizării unice în sectorul bugetar care ar dubla salariile angajaţilor din sănătate, ar creşte cu 50% salariile în învăţâmânt iar alte categorii de bugetari ar beneficia de o majorare salarială de două cifre.

Ionuţ Dumitru a apreciat că această lege va creşte costurile salariale în sistemul public până la 12% din PIB în 2022, de la 8% în prezent. ‘Este o creştere foarte rapidă a salariilor în sectorul public care va ridica probleme de sustenabilitate. Această lege este necesară în sectorul public, unde există mari discrepanţe salariale. Dar în prezent România se confruntă cu o criză a mâinii de lucru. Presiunile asupra sectorului privat vor creşte deoarece salariile sunt deja mai mici decât în sectorul public’, a spus Dumitru.

Salariul mediu brut în România este puţin peste 700 de euro pe lună, comparativ cu o medie de 2.370 de euro pe lună în UE. Comisia Europeană estimează că în acest an România va colecta venituri din taxe echivalente cu 25,4% din PIB, mult sub media de 40% din UE.

Ceea ce complică şi mai mult perspectiva fiscală este planului Guvernului de a reforma sistemul de taxe în 2018, prin renunţarea la cota unică de impozitare de 16% şi înlocuirea sa cu o taxă pe gospodării însoţită de mai multe scutiri. Acest proiect este încă în dezbatere la Ministerul de Finanţe, iar Ionuţ Dumitru crede că este imposibil să fie evaluat costul bugetar al legii fără alte detalii. ‘Cred că este prematur să credem că putem impune în 2018 un sistem care are atât de multe semne de întrebare şi pe care nu suntem pregătiţi tehnic să îl gestionăm’, a spus Ionuţ Dumitru.