Peste jumătate dintre bănci sunt peste pragul roşu de semnal al UE, din punct de vedere al neperformantelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rata creditelor neperformante s-a diminuat la 9,8% în luna ianuarie 2017, nivel încă superior pragului de semnal roşu al ABE (8%) şi valorii medii la nivelul UE (5,4%, în septembrie 2016). Totuşi România se remarcă printr-o rapiditate a ajustării ratei creditelor neperformante în ultimii trei ani.

„Procesul de curăţare a bilanţurilor a încetinit începând cu ultimul trimestru al anului 2016, soldul creditelor neperformante diminuându-se cu 3 la sută, până la 25,1 miliarde de lei (ianuarie 2017). Volumul creditelor scoase în afara bilanţului (write-off) s-a menţinut relativ constant (17 miliarde lei, ianuarie 2017), fiind format în proporţie de 73 la sută din credite acordate companiilor nefinanciare”, spune Raportul de stabilitate financiară prezentat de BNR.

Patru bănci – cu o cotă de piaţă cumulată de circa 50% – concentrau 65% din volumul creditelor scoase în afara bilanțului. Vânzarea de creanţe neperformante a fost de 2,5 miliarde de euro în 2015 şi 1,4 miliarde de euro în 2016.

De asemenea, Raportul de stabilitate financiară precizează că „la nivel individual, rata creditelor neperformante prezintă valori superioare pragului de semnal, conform ABE, pentru peste jumătate din băncile din România”. În funcţie de destinaţia creditelor, valori ridicate ale ratei de neperformante sunt înregistrate la nivelul creditelor companiilor financiare şi a sub-categoriilor de credite acordate acestora.

Cel mai riscant portofoliu este cel garantat cu imobile comerciale, unde rata neperformantelor este în creştere (21,4% în ianuarie 2017, faţă de 20,4% în septembrie 2016), iar aportul la neperformanţa totală este de 38 l%.

Indicatorii relevanţi, precum rata creditelor neperformante şi rata restructurărilor, sunt singurii care amplasează încă sectorul bancar românesc, alături de multe alte țări din UE, în banda roşie de semnal al Tabloului riscurilor dezvoltat de Autoritatea Bancară Europeană. Cele mai riscante ţări din acest punct de vedere sunt Grecia, Cipru, Portugalia, Italia, Irlanda, Bulgaria, Ungaria şi România.