Croaţia vrea să adopte euro în următorii 7-8 ani – premierul Andrej Plenkovic

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Nu vrem să specificăm data exactă, dar vrem ca Croaţia să devină membră a zonei euro în timpul următoarelor două mandate guvernamentale’, a declarat Andrej Plenkovic, la o conferinţă pe teme economice dedicată introducerii euro în acest stat.

Croaţia, care a aderat la UE în urmă cu patru ani, are de anul trecut un Guvern de centru-dreapta.

Croaţia vrea să intre în ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.) în următorii trei ani, înainte ca ţara să preia preşedinţia UE, în 2020, a afirmat premierul croat.

În prezent, nouă dintre cele 28 de state din UE nu utilizează moneda euro. Conform tratatelor UE, toate statele membre UE sunt aşteptate să adopte euro, cu excepţia Marii Britanii şi a Danemarcei, care au anunţat că nu doresc să facă parte din uniunea monetară.

Banca Centrală a Croaţiei menţine deja moneda naţională, kuna, într-o bandă îngustă de variaţie, între 7,3 – 7,7 pentru un euro, intervenind ocazional pe piaţa valutară internă, în special pentru a atenua presiunile care duc la aprecierea monedei.

Principala dificultate a Croaţiei înainte de adoptarea euro o reprezintă reducerea datoriei publice, care este uşor peste 80% din PIB.

‘Obiectivul nostru este reducerea datoriei la 72% din PIB până în 2020. Vom adopta măsuri majore de consolidare fiscală, iar anul acesta deficitul bugetar va fi chiar mai scăzut decât nivelul de 0,9% din PIB înregistrat anul trecut’, a declarat Plenkovic.

Cinci dintre fostele state comuniste care sunt acum membre ale UE – Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania – au intrat deja în zona euro.

Alte state, cum ar fi Polonia, Cehia şi Ungaria, nu sunt atât de nerăbdătoare, din cauza discrepanţelor existente între veniturile din estul şi vestul continentului şi a necesităţii de a avea politici monetare independente pentru a le ajuta să gestioneze şocurile economice externe.

Luna trecută, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat dorinţa de a vedea cât mai multe ţări din Uniunea Europeană alăturându-se zonei euro.

În schimb, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny, a apreciat că zona euro nu ar trebui să relaxeze condiţiile ce trebuie îndeplinite de statele membre UE care vor să adere la euro, adăugând că ar trebui analizate cu atenţie economiile statelor candidate.

Nowotny precizează că principalele criterii ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la zona euro se referă la rata inflaţiei, evoluţia dobânzilor pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publică, stabilitatea cursului de schimb şi o serie de aspecte juridice precum independenţa băncii centrale.

‘Însă, aşa cum experienţa ne-a demonstrat, luarea în considerare a criteriilor ce ţin de economia reală este absolut necesară pentru deciziile concrete’, a spus Nowotny, dând ca exemplu balanţa comercială a unei ţări sau datele referitoare la locurile de muncă şi veniturile per capita.

România ar putea fi în măsură să adere la zona euro în următorii opt ani, dar, la rândul său, zona euro are nevoie să îşi îmbunătăţească modul în care funcţionează, a declarat recent Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.