Alex Milcev, EY România: Existau şi până acum limitări pentru capitalul străin în Codul fiscal

Un articol întreg din ultima OUG care schimbă Codul fiscal e dedicat unor reguli noi care privesc firmele străine. ECONOMICA.NET l-a întrebat Alex Milcev, expertul în fiscalitate al EY România, ce schimbări au adus guvernanţii pe acest palier.

„În mare, e vorba de transpunerea aşa-numitei Directive „ATAD”, (Directiva 2016/1164/UE). Termenul limită de implementare era 1 ianuarie 2019. Totuşi, Romania a ales să o implementeze chiar mai repede. Este important de precizat că măsurile au o importanţă relativă în cazul României, fie pentru că anumite reguli similare există deja de ceva timp în legislatia noastră, fie pentru ca nu sunt neaparat aplicabile la scară largă business-urilor din România”, comentează Alex Milcev.

Concret, masurile sunt următoarele, spune el.
Limitarea deductibilităţii dobânzii. În Codul fiscal există deja astfel de reguli privind limitarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile (chiar de mulţi ani), iar de la 1 ianuarie 2018 regulile respective doar se schimbă.

Impozitarea la iesire. Şi aici, o formă a acesteia există deja în Codul fiscal, deşi nu purta această denumire, care nu permitea nici înainte transferul activelor din România fără a genera o impozitare pentru câştigul aferent.

Regula generală antiabuz. Tot aşa, există de mult timp reguli antiabuz în Codul fiscal la Art. 11. 

Impozitarea societăţilor străine controlate. Aceasta este singura noutate reală şi se referă la impozitarea în România a veniturilor pasive obţinute de filiale sau sucursale ale unei societăţi româneşti, în anumite condiţii destul de stricte. Totuşi, această masură va avea un impact limitat în România, având în vedere condiţiile în care se aplică şi faptul că societăţile româneşti nu au în general multe filiale sau sucursale în afara României.

Pe baza regulilor privind societățile străine controlate, vor fi incluse în baza de calcul a impozitului pe profit anumite tipuri de venituri nedistribuite (dobânzi, redevențe, dividende, venituri din leasing financiar, venituri din asigurări, etc.) proporțional cu participația deținută în entitatea controlată.

O entitate este o societate străină controlată a unui plătitor de impozit pe profit, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

– contribuabilul, singur sau împreună cu întreprinderile sale asociate, deține mai mult de 50% din drepturile de vot sau deține direct sau indirect mai mult de 50% din capitalul entității controlate sau are dreptul să primească mai mult de 50% din profiturile acestei entități.

– impozitul pe profit plătit efectiv de către entitate sau sediul permanent pe profiturile sale este mai mic decât diferența dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput pentru acea entitate sau sediu permanent în cadrul sistemului de impozit pe profit românesc și impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitate sau sediu permanent (in principiu, cota de impozit aplicabilă în cealaltă țară ar trebui să nu fie sub 8%, cu anumite ajustări).
Prevederile se aplică și sediilor permanente din statele membre/terțe ale unui contribuabil, ale căror profituri nu sunt supuse impozitării sau sunt scutite de impozit în România.

Guvernului a adoptat, pe 8 noiembrie, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, numind-o „Revoluţie fiscală”. Premierul Mihai Tudose a declarat atunci, la începutul şedinţei de Guvern că iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi au reacţionat la externalizarea profitului şi „s-au inflamat nişte multinaţionale”.