Isărescu: Când ai asemenea creşteri economice, nu trebuie să stai la limita de 3% a deficitului public

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a apreciat, vineri, faptul că Executivul a menţinut deficitul bugetar sub nivelul de referinţă de 3%, iar acest lucru a dus la menţinerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%, însă a atras atenţia că, atunci când economia înregistrează creşteri economice cum a avut România în 2017, 'trebuie să te situezi mai jos'.
Economica.net - vin, 09 feb. 2018, 12:27
Isărescu: Când ai asemenea creşteri economice, nu trebuie să stai la limita de 3% a deficitului public

‘Am salutat faptul că Guvernul a ţinut deficitul sub nivelul de referinţă de 3% şi acest lucru a dus la menţinerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%. Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic. Faptul că ţinem datoria publică sub 40% este un lucru bun, dar mai puţin bun este faptul că acest 3% este pe un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice. În consecinţă, deficitul structural, cum se calculează el, este o mărime mai puţin vizibilă, să spunem aşa, dar economiştii o calculează, a crescut de la 2,2% la peste 3% şi aceasta este sensibil superioară obiectivului pe termen mediu de 1%. Noi credem aici, la Banca Naţională, că nu predicăm în pustie spunând că politica fiscală nu trebuie să fie prociclică. Trebuie să fie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos’, a afirmat Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Potrivit acestuia, majorarea deficitului structural în 2017 a fost însoţită şi de o structură defavorabilă investiţiilor publice. În consecinţă, raportul dintre interesele pe termen scurt şi interesele strategice, pe termen lung, este defavorabil.

Investiţiile publice trebuie să crească mai mult, pentru că acesta este un factor esenţial al dezvoltării economice pe termen lung, a subliniat Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR a atras atenţia asupra majorării decalajului nefavorabil dintre viteza de creştere a importurilor (12%) şi cea a exporturilor (9%), deficitul comercial lunar depăşind frecvent un miliard de euro în S2, precum şi asupra reluării cu întârziere a finanţării din fonduri europene structurale şi de investiţii, rata de absorbţie fiind de numai 10% în cadrul actualului exerciţiu financiar (2014 – 2020).

În plus, pe piaţa muncii se înregistrează un avans al efectivului salariaţilor până la maximul istoric de 4,8 milioane persoane, dar, cu toate acestea, se manifestă deficienţe structurale persistente, respectiv o rată de inactivitate de 33% (a 3-a din UE), o pondere înaltă a tinerilor neimplicaţi în nicio activitate (20%), o mobilitate internă limitată şi necorelarea accentuată a pregătirii cu cerinţele.

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...