Iohannis: România va sprijini o eventuală majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020, care a fost discutat la reuniunea informală a Consiliului European, prezintă o importanţă aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara noastră le va gestiona pe durata mandatului preşedinţiei Consiliului UE.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acţiona, în calitate de preşedinţie a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020’, se precizează în comunicat.

Şeful statului a susţinut că procesul de negociere trebuie să conducă la un buget al Uniunii ‘ambiţios, modern şi care să permită avansarea proiectului european şi să răspundă aşteptărilor tuturor cetăţenilor UE’.

De asemenea, el a evidenţiat necesitatea unui buget suficient, care să susţină în continuare finanţarea adecvată a politicilor care au condus la creştere şi dezvoltare.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea creşterii convergenţei ca principală prioritate, cu menţinerea alocărilor substanţiale pentru politicile tradiţionale ale UE, care şi-au demonstrat valoarea adăugată şi beneficiile pentru statele membre. În acest sens, preşedintele României s-a pronunţat pentru finanţarea adecvată a Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale statelor membre UE’, arată Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte finanţarea noilor priorităţi se arată că Uniunea Europeană trebuie echipată mai bine cu mijloace financiare care să permită un răspuns adecvat la noile provocări (securitate şi apărare, migraţie, cercetare), respectiv adaptarea la noile realităţi la nivel global, însă acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor şi fondurilor care au susţinut substanţial procesul de creştere şi de recuperare a decalajelor de dezvoltare în interiorul Uniunii.

Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a subliniat că ţara noastră susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuţie a mandatelor în legislatura 2019 – 2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmând ca delegaţia de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.

‘Distribuţia propusă de Parlamentul European este obiectivă, echitabilă şi respectă principiul conform căruia niciun stat nu pierde locuri’, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, şefii de stat şi de guvern au agreat propunerea Parlamentului European privind noua distribuire a locurilor în perspectiva părăsirii Uniunii de către Marea Britanie.

În privinţa candidaţilor ‘cap de listă’ ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), preşedintele Klaus Iohannis a arătat că experienţa din 2014 a fost una pozitivă şi ar trebui dezvoltată în continuare, subliniind că practica trebuie să respecte echilibrul inter-instituţional şi să stimuleze buna cooperare între instituţiile Uniunii Europene, pentru promovarea unei agende comune pro-europene, adaptată intereselor cetăţenilor.

Totodată, preşedintele Iohannis a exprimat sprijinul pentru desfăşurarea consultărilor cetăţeneşti, pentru creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că pentru ţara noastră, în calitate de viitoare deţinătoare a preşedinţiei Consiliului UE, este importantă creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană’, se arată în comunicat.

În marja Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a avut, conform Administraţiei Prezidenţiale, o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, în care au fost abordate chestiuni legate de agenda europeană, cooperarea în domeniul securităţii şi Iniţiativa celor Trei Mari.