Şeful OMV: De ce să nu plătim redevenţa la gaz la preţul de pe Lună?

“Principiul în sine este o prostie. De ce a ales România preţul de la Viena, de ce nu pe cel din Asia, că oricum e mai mai mare? Mai avem puţin si plătim la preţul de pe Lună”, a declarat Rainer Seele, ca răspuns la întrebarea legată de costul suplimentar pe care îl va avea OMV ca urmare a deciziei Guvernului României de a stabili cota de redevenţă pentru gaze în funcţie de preţul gazelor de la Viena.

“E normal să plătim redevenţa la preţul pe care îl obţinem pentru gazul pe care îl extragem din România”, a spus Seele, fără să indice cât va plăti compania în plus statului român în urma acestei decizii.

Citeşte şi:

Cum câştigă Guvernul României bani de pe urma frigului siberian care a cuprins Europa

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis în februarie un ordin prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, va ţine cont de cotaţiile spot de la Central European Gas Hub. Astfel, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena, cunoscut şi sub denumirea de Baumgarten, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti.

Cu ocazia prezentării rezultatelor anului 2017, Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, a declarat că, dacă acest calcul al redevenţelor la gaze s-ar fi aplicat tot anul trecut, sumele totale pe care compania le-a plătit drept redevenţe ar fi crescut cu circa 25%.

România produce 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, care într-un an normal din punct de vedere climatic îi asigură spre 90% din consum, iar cei mai mari producători sunt, de departe, OMV Petrom şi Romgaz.

Redevenţa la gaze naturale este cuprinsă între 3,5% şi 13% din preţul gazului extras, în funcţie de puterea zăcământului.