Secetă pedologică în cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei şi Transilvaniei, în perioada următoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. În cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei,Transilvaniei, local în estul, nordul şi nord-estul Munteniei, izolat în nord-vestul Banatului, se va semnala seceta pedologică moderată şi puternică.

Conţinutul de apă în stratul de sol 0-50 cm, în cultura neirigată de porumb, se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică ?i local extremă) în Dobrogea, pe suprafeţe extinse din Moldova şi Muntenia, centrul, estul, local în sudul şi sud-estul Transilvaniei, sud-estul Olteniei’, precizează specialiştii ANM.

Pe de altă parte, rezerva de umiditate din sol va înregistra valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime în Crişana, Maramureş, cea mai mare parte a Banatului, Olteniei, local în nordul, vestul, sudul şi sud-vestul Transilvaniei, vestul şi nord-vestul Munteniei, nord-estul şi nord-vestul Moldovei.

Pe ansamblu, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp şi speciilor pomi-viticole vor evolua normal în majoritatea zonelor de cultură, îndeosebi pe arealele agricole cu aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.

‘Starea de vegetaţie se va prezenta bună şi medie la speciile semănate în perioada optimă, iar la cele însămânţate tardiv, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă, în special pe terenurile cu deficite de umiditate în sol’, relevă prognoza agrometeorologică.

În ceea ce priveşte starea culturilor, specialiştii ANM notează că, în funcţie de data semănatului, orzul şi grâul de toamnă se vor afla la înspicare (60-100%), înflorire (40-100%) şi maturitate în lapte (10-50%), iar cele întârziate fenologic îşi vor continua fazele de ‘burduf’ şi înspicare (60-100%). Sub aspect fenologic, la rapiţă va predomina formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (20-100%), în aproape toată ţara.

Totodată, cultura de floarea-soarelui va parcurge formarea primei perechi de frunze (50-100%), înfrunzire (5-17 frunze) şi formarea calatidiului (10-40%), în cea mai mare parte a teritoriului. Porumbul semănat în perioada optimă va înregistra formarea frunzei a treia (10-100%) ?i înfrunzirea (5-14 frunze), în aproape toate regiunile. La sfecla de zahăr din principalele bazine specializate se va semnala răsărirea (80-100%) şi dezvoltarea aparatului foliar (40-100%), iar la cartoful pentru consum, se va definitiva răsărirea (90-100%), plantele continuându-şi formarea şi creşterea lăstarilor laterali.

‘În majoritatea plantaţiilor, speciile pomicole se vor afla la creşterea lăstarilor/frunzelor, formarea şi creşterea rodului, iar la soiurile timpurii de cireş, coacerea fructelor şi recoltarea. Viţa de vie va parcurge înfrunzirea, creşterea lăstarilor, înflorirea, precum şi formarea/creşterea boabelor, în special la soiurile timpurii de masă’, conform prognozei agrometeo publicată de ANM.

În general, condiţiile meteorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor agricole specifice (fertilizări, erbicidări, praşile mecanice şi manuale, aplicarea de tratamente fito-sanitare, etc.), pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Sub aspect termic, perioada următoarea se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 15 şi 27 de grade Celsius, în aproape toată ţara, valori mai ridicate cu 1 – 6 grade Celsius comparativ cu mediile multianuale.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 21 şi 34 de grade Celsius, la scara întregii ţări, iar cea minimă se va încadra între 8 şi 19 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, porumbul a fost însămânţat pe 96,22% din suprafaţa programată până la data de 11 mai 2018, respectiv pe 2,368 milioane hectare, iar însămânţările la cultura de floarea-soarelui au depăşit 97% din suprafaţă, totalizând 1,01 milioane hectare.

De asemenea, până la data menţionată au mai fost însămânţate 128.803 hectare cu ovăz de primăvară (96% din program), cu orzoaica de primăvară – 83.140 hectare (100,96%), soia – 152.768 ha (90,12%), legume în câmp şi solarii – 193.688 hectare (93,55%), cartofi de toamnă – 142.718 ha (94%), sfecla de zahăr – 27.624 (86%) şi mazăre boabe – 108.922 (109,39% din program).

În total, suprafaţa însămânţată în primăvara acestui an cu porumb şi floarea-soarelui ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa totală însămânţată de peste 6 milioane de hectare.

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au mai fost însămânţate 2,015 milioane hectare cu grâu, 652.158 hectare cu rapiţă de toamnă şi 262.700 hectare cu orzoaică de toamnă.