Italia amână până în 15 septembrie vânzarea oţelăriei Ilva către ArcelorMittal

Ilva, aflată în oraşul Taranto din sudul Italiei, producea anual nouă milioane tone de oţel, aproximativ 40% din producţia de oţel a Italiei, şi furniza oţelul pentru producătorii auto, de echipamente electrice şi constructorii de nave. Guvernul italian a preluat, temporar, controlul la oţelăria Ilva, pentru a supraveghea lucrările de curăţare ale acestei oţelării implicate într-un scandal de poluare.

ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume, a oferit 1,8 miliarde de euro pentru Ilva şi a acceptat să rezolve problemele cu care se confruntă oţelăria, investind încă 2,3 miliarde de euro pentru modernizare şi tehnologii ecologice. În schimb, ar urma să fie concediaţi 5.500 din cei 14.000 de angajaţi, până în 2023.

Preluarea Ilva de către ArcelorMittal urma să aibă loc la 1 iulie, dar ministrul Industriei, Luigi Di Maio, a anunţat amânarea tranzacţiei până în 15 septembrie.

Reprezentanţii ArcelorMittal au refuzat să comenteze informaţia.

‘Evaluez orice posibil impact legat de deciziile pe care trebuie să le iau. Este vorba de impactul social, economic şi cel legat de mediu şi de locurile de muncă’.

Ilva nu va avea nevoie de un credit puncte pentru a-şi acoperi costurile de producţie în următoarele luni, a declarat Di Maio. Acesta este liderul M5S (Mişcarea 5 Stele, antisistem) care guvernează în coaliţie cu Liga (extrema dreaptă). În ultimii ani, M5S s-a pronunţat pentru închiderea Ilva, dar în prezent negociază soarta oţelăriei cu oamenii locali de afaceri, oficiali şi sindicate.

În mai, ArcelorMittal a angajat grupul american Bank of America-Merrill Lynch pentru a gestiona până la sfârşitul lui 2018 vânzarea de active, răspunzând astfel îngrijorărilor UE în materie de concurenţă în cazul tranzacţiei prin care va achiziţiona oţelăria Ilva, din sudul Italiei, pentru 1,8 miliarde de euro. Comisia Europeană a aprobat tranzacţia, dar a precizat că această aprobare este condiţionată de ‘vânzarea unui pachet extins de active’ pentru a păstra concurenţa pe piaţa oţelului din Europa în beneficiul consumatorilor şi companiilor.

De altfel, ArcelorMittal s-a oferit încă din aprilie să vândă unităţile: ArcelorMittal Piombino, singura linie de zincare din Italia, ArcelorMittal Galaţi, România, ArcelorMittal Skopje, Macedonia, ArcelorMittal Ostrava, Cehia, ArcelorMittal Dudelange, Luxemburg, şi liniile de zincare numărul 4 şi 5 de la Flemalle; decaparea, liniile de laminare la rece şi ambalaje metalice acoperite din Tilleur, toate acestea de la combinatul de la Liege, Belgia, pentru a răspunde îngrijorărilor UE în materie de concurenţă.

Analiştii băncii de investiţii Jefferies estimează că valoarea combinată a activelor scoase de vânzare este de 752-940 milioane de dolari iar unitatea din Galaţi – cea mai mare oţelărie din România, cu aproximativ 5.600 de angajaţi – reprezintă cea mai mare parte a acestor active.

Conform Comisiei Europene, ArcelorMittal a fost de acord să ofere finanţare (a cărei valoare nu a fost dată publicităţii) cumpărătorului oţelăriei din Galaţi pentru a se asigura că va creşte cantitatea de oţel şi unitatea rămâne viabilă şi competitivă.

Oţelăria din Galaţi a fost cumpărată în 2001 de fostul holding ArcelorMittal pentru 70 de milioane de euro, conform Jefferies. De atunci, cumpărătorul a investit aproape un miliard de euro în combinat, care în 2016 a obţinut pentru prima dată profit, în valoare de şase milioane de dolari, susţine banca de investiţii.

Grupul ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră din lume, prezentă în peste 60 de ţări, în 19 dintre acestea având unităţi proprii de producţie. În România, ArcelorMittal deţine unităţi de producţie la Galaţi, Iaşi, Roman şi Hunedoara.