FMI: Letonia trebuie să adopte măsuri ferme pentru a restabili reputaţia sistemului financiar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Experţii FMI cred că sistemul financiar leton trebuie să-şi majoreze sprijinul pentru investiţii, creditarea înregistrând o creştere încă moderată.

Pe termen mediu şi lung sunt necesare reforme în domeniul insolvenţei şi trebuie acordate mai multe credite pentru majorarea producţiei şi a capitalului firmelor letone, apreciază organizaţia financiară internaţională.

Per ansamblu, sistemul bancar leton este stabil şi bine capitalizat, deşi este nevoie de măsuri ferme pentru restabilirea reputaţiei, în urma scandalului legat de banca ABLV. Trebuie implementate efectiv măsuri împotriva spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului, pentru reducerea proporţiei depozitelor străine problematice, care pot afecta sistemul financiar al ţării, avertizează experţii FMI.

Sistemul financiar din Letonia este afectat de acuzaţiile de mită la adresa guvernatorul Băncii Naţionale, Ilmars Rimsevics, şi de închiderea ABLV Bank, al treilea grup bancar din Letonia, care se confruntă cu acuzaţii de spălare de bani.

În februarie, Trezoreria SUA a publicat un raport referitor la ‘spălare de bani instituţionalizată’ la a treia mare bancă din Letonia, ABLV, inclusiv tranzacţii care au legătură cu Coreea de Nord.

Conform raportului, directorii, acţionarii şi angajaţii ABLV au făcut din ‘spălarea de bani o componentă de bază a practicilor de afaceri ale băncii’, iar Trezoreria SUA a propus ca ABLV să fie exclusă din sistemul financiar american. ABLV a dezminţit acuzaţiile, spunând că raportul conţine ‘informaţii excesiv de calomniatoare’. Ulterior, ABLV a fost închisă. De asemenea, Letonia a interzis ‘companiile scoică’ (shell companies) – entităţi folosite deseori pentru spălarea banilor.

Guvernatorul Băncii Centrale a Letoniei, Ilmars Rimsevics, a fost acuzat că a cerut şi a acceptat mită, a anunţat săptămâna trecută biroul Procurorului General de la Riga după o investigaţie care a durat patru luni.

În replică, Rimsevics a dezminţit acuzaţiile potrivit cărora a acceptat o mită de cel puţin 100.000 de euro. Dacă va fi găsit vinovat, Rimsevics ar putea fi condamnat la închisoare pentru o perioadă de maximum 11 ani.

Ilmars Rimsevics este guvernator al Băncii Centrale a Letoniei din 2001 şi face parte din Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE).

Într-un caz fără precedent pentru BCE, în luna februarie a acestui an, Ilmars Rimsevics a fost reţinut de Agenţia Anticorupţie din Letonia ca urmare a acuzaţiilor de corupţie şi i s-a interzis să mai exercite atribuţiile de guvernator al Băncii Naţionale a Letoniei. În plus, Ilmars Rimsevics a fost împiedicat să ia parte la reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE, inclusiv la şedinţele de politică monetară.

La finele lunii trecute, Banca Centrală Europeană a dat în judecată Letonia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru demiterea ilegală a guvernatorului Ilmars Rimsevics, şi totodată a solicitat ca o parte din puterile guvernatorului să fie restabilite.

Cu ocazia unei prime audieri la CJUE, avocaţii Băncii Centrale Europene au susţinut că absenţa lui Ilmars Rimsevics riscă să afecteze reputaţia BCE, ar putea aduce atingere independenţei BCE şi ameninţă să provoace întârzieri în procesul de luare a deciziilor, în condiţiile în care o ţară membră a zonei euro este privată de votul său. BCE a cerut Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să restabilească acele puteri ale guvernatorului Băncii Naţionale a Letoniei care au legătură cu sarcinile sale la BCE, inclusiv deciziile de politică monetară şi cele de supervizare bancară, excepţie făcând cazurile de supervizare care au legătură cu Letonia.