Isărescu: Dacă am ajuns să ne îngrijoreze o depreciere a cursului de 4 bani, înseamnă că am progresat foarte mult

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Suntem încăpăţânaţi şi nu facem prognoze de curs, dar pot să fac o glumă. Depinde cum o s-o transmiteţi mâine. Măi, dacă noi am ajuns să ne îngrijorăm că se mişcă cursul de la 4,66 la 4,7, adică cu patru bani, adică cu 1%, păi cred că am progresat foarte mult. Fără glumă asta. Am progresat dacă ne îngrijorează aşa ceva. Lăsaţi-l în pace, v-am mai spus de atâtea ori. Cursul are multe funcţii, multe funcţii şi dacă voiam să facem un curs fix îl făceam. Făceam şi noi un currency board precum bulgarii şi schimbam toată politica. E mult mai simplă”, a spus Isărescu, întrebat dacă împărtăşeşte prognozele analiştilor băncilor care văd un curs de schimb euro-leu la 4,75 sau chiar 4,8 lei anul viitor.

Guvernatorul a menţionat că în acest an cursul s-a dovedit mult mai stabil decât al vecinilor şi a ajutat în ceea ce priveşte inflaţia.

„Este clar că o jumătate de an cel puţin opinia publică a fost bombardată cu prognoze, aprecieri, evaluări, unele de la specialişti. Că se va întâmpla ceva cu cursul, că se duce dincolo de un prag, dincolo de alt prag, că va sări, că se va deprecia, că se va întâmpla aşa şi pe dincolo. Ca să rămân uşor confuz pentru că noi ne menţinem ideea că nu facem prognoze de curs. Acesta a fost însă realitatea. Şi cel puţin pe termen scurt fără să ne ancorăm la curs nu am ieşit din inflation targeting, ca să fim corecţi, aşa că ne uităm la toţi ţintitori de inflaţie am rămas cei mai uşor conservatori, ca să vedeţi cum se schimbă istoria. Deci fără să facem prognoze de curs trebuia să dăm o anumită credibilitate evoluţiei cursului pentru că probabil ştiţi mai bine decât mine, că trăiţi în România. În piaţă, pentru multe dintre produsele de import se stabileşte preţul în lei la cursul cel mai depreciat, evaluat în piaţă, în general. Aşa face orice importator, îşi asigură o marjă de câştig minim ca să nu intre pe pierdere”, a declarat Isărescu.

Isărescu a fost întrebat spre opinia viceguvernatorului BNR, Liviu Voinea, potrivit căreia credibilitatea cursului de schimb valutar a fost pusă la îndoială în acest an motiv pentru care BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de referinţă.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în şedinţa de miercuri menţierea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, conform unui comunicat remis AGERPRES.

De asemenea, a fost decisă menţinerea ratei dobânzii penntru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.