BCE nu trebuie să ţină cont prea mult de aşteptările pieţelor cu privire la inflaţie

În prezent, băncile centrale sunt supuse la presiuni din partea politicienilor de pe ambele maluri ale Atlanticului, în special din partea lui Donald Trump în SUA, pentru a relaxa şi mai mult politica monetară. În paralel, randamentele la obligaţiuni au scăzut în ultima perioadă, ceea ce pune noi presiuni asupra băncilor pentru a introduce noi stimulente care să împiedice revizuirea în scădere a estimărilor inflaţioniste.

„Ţinem cont de indicaţiile venite de pe piaţă dar nu trebuie să fim dependenţi de pieţe. Acest înseamnă să nu ne bazăm exclusiv pe instrumentele de piaţă pentru a măsura estimările de inflaţie”, a spus Villeroy la o conferinţă organizată de Banca Centrală a Franţei. „Suntem dependenţi de date şi spun acest lucru în special în cazul BCE: la viitoarele reuniuni ale consiliului guvernatorilor, vom studia datele economice reale şi vom acţiona dacă şi când va fi necesar”, a adăugat Villeroy.

Un indicator care măsoară estimările de inflaţie pe termen lung în zona euro, urmărit cu atenţie de pieţele financiare, a coborât recent până la un minim de 1,1%. Chiar dacă între timp a urcat uşor până la 1,3%, rămâne departe de ţinta de inflaţie a BCE de 2% dar şi sub nivelul la care era în anul 2015, când BCE a lansat programul său de achiziţionare de active.

Francezul Villeroy de Galhau a respins de asemenea orice idee privind manipularea cursului de schimb de către băncile centrale, după acuzaţiile în acest sens lansate recent de Donald Trump vis a vis de BCE. „Politicile monetare în marile economii avansate sunt ghidate de mandatul lor intern: stabilitatea preţurilor şi gestionarea cererii contraciclice. Ele nu vizează cursul de schimb”, a subliniat Villeroy de Galhau la o conferinţă organizată cu prilejul aniversării a 75 de ani de la acordurile de la Bretton Woods.