Ionuț Dumitru, Raiffeisen: Fără ajustări bugetare, după alegeri economia intră în recesiune, iar deprecierea cursului nu poate fi evitată

Adaugă-ne ca sursă preferată

În opinia economistului șef, fragilitatea politică a României în această perioadă va face ca orice decizie privind domeniul fiscal bugetar să fie amânată până după alegerile generale de anul viitor. O analiză a principalelor ramuri economice pentru anul în curs arată că avem creștere doar în domeniul construcțiilor, dar nu în zona de producție, ci pe rezidential și birouri. În schimb producția industrial și exporturile au scăzut.

„Ce se va întâmpla în continuare?”, se întreabă, retoric, analistul. „Pentru 2019 avem prognozată o creștere economică de 3,5% pe care o vom rectifica probabil la 4%. Pentru anul viitor avem estimată o creștere economică de 3%, fapt care ne poziționează deja în zona de decelerare a creșterii economice. Am fost în zona de expansiune în perioada 2015-2017, probabil că spre finalul ciclului electoral, începutul perioadei post-electorale se va marca perioada de recesiune. Ne așteptăm ca la finalul anului 2020, începutul lui 2021, mai degrabă, economia să performeze mai slab și să intrăm în recesiune. Bineînțeles intrarea în recesiune depinde și de contextual international și de felul în care se va reflecta acesta în economia românească”.

Ionuț Dumitru explică de ce suntem deja în ciclul de decelare economică, iar apoi va urma recesiunea: adâncirea dezechilibrelor, deficitele gemene la cel mai mare nivel din UE și mai ales execuția bugetară îngrijorătoare la 6-7 luni. La ora actuală se profilează un deficit bugetar spre 4% din PIB și nu 3% cât este targetul asumat de România în relația cu UE. „Aș spune că numai o minune ne-ar mai face să ne încadrăm în defictul bugetar de 3% anul acesta. De obicei, pe final de an se mai implementează uneori un control strict asupra cheltuielilor, se practică amânarea facturărilor unor cheltuieli pentru anul următor sau nerambursarea tva-ului. Implementarea acestor metode ar mai salva pe final de an un 0,5% din deficit. Oricum prognoza noastră de deficit bugetar pentru acest an este de 3,6%.”, a explicat Ionuț Dumitru.

Realitatea bugetului arată că structura cheltuielilor este una nesănătoasă, cu salariile care sunt la maxime istorice, reprezentând 12% din PIB. Nivelul precedent de pondere maxima a cheltuielilor cu salariile în PIB a fost de 10%. Cu ajustările sociale dureroase de după criza din 2009, a fost redusă ponderea acestora de la 10% la 8% în PIB. Din 2015 cheltuielile sociale au explodat din nou.

Veniturile, în schimb, sunt la numai 26% din PIB. „În 2021, dacă se va păstra ritmul de creștere al pensiilor stabilit în programul de guvernare, se va ajunge să cheltuim în totalitate veniturile din taxe și impozite doar pe pensii și salarii, ajungând astfel la o situație imposibil de gestionat chiar pentru buget și imposibil de acceptat la nivelul piețelor financiare.”, a declarat Dumitru.

Și Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal este de părere că programul de indexare al pensiilor trebuie regândit. „La acest sistem de majorare a pensiilor, bugetul nu va rezista în următorii doi ani. Este bine să crească veniturile oamenilor, dar aceste majorări trebuiesc dublate de creșterea productivității”, a declarat Daniel Dăianu.

Ionuț Dumitru subliniază că amânarea la nesfârșit a ajustărilor bugetare face inevitabilă deprecierea cursului. În opinia sa, leul este supraevaluat acum cu un nivel cuprins între 3% și 5%, un nivel mai mic decât cel estimat de Fondul Monetar Internațional de 10%. „Oricum, să dai o cifră exactă a nivelului cu care trebuie depreciată o monedă este un lucru greșit”, a concluzionat economistul șef al Raiffeisen Bank.