BNR: Iniţierea în cursul anului curent a consolidării fiscale este necesară, dar dificilă

Potrivit documentului, măsurile încorporate în programul bugetar aprobat pentru 2020 merg în direcţia potrivită dar par a fi insuficiente pentru atingerea ţintei de deficit bugetar stabilită.

„Incertitudinile ce decurg în actualul context din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi riscurile astfel induse la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu, sunt însă deosebit de mari, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. S-a invocat relaxarea peste aşteptări a execuţiei bugetare din ultimele luni ale anului 2019 – motivată şi de efectuarea unor plăţi bugetare a căror amânare ar fi generat arierate în lanţ – implicând o probabilă creştere a deficitului bugetar mult peste limita de 3 la sută din PIB prevăzută de Pactul de Stabilitate şi Creştere, evoluţie îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanţare internă şi externă. În acelaşi timp, s-a apreciat că iniţierea în cursul anului curent a consolidării fiscale este necesară, dar dificilă în contextul calendarului electoral şi al prevederilor noii legi a pensiilor, şi că măsurile încorporate în programul bugetar aprobat pentru 2020 merg în direcţia potrivită dar par a fi insuficiente pentru atingerea ţintei de deficit bugetar stabilită”, se spune în minuta BNR.

Totodată, s-a arătat că o corecţie bugetară graduală şi nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei şi cu atât mai mult o recesiune, implicit o potenţială agravare, pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern şi a celui extern.

Conform BNR, tendinţa de deteriorare a poziţiei externe a economiei a fost considerată tot mai preocupantă, prin riscurile crescute induse la adresa macrostabilităţii, dar şi a sustenabilităţii creşterii economice. În evaluarea acesteia, membrii Consiliului au făcut din nou referiri la probleme de competitivitate non-preţ ale unor sectoare, dar şi la pierderi de competitivitate prin preţ ale unor ramuri/companii, venite din majorări de costuri salariale în condiţii de relativă stabilitate a ratei de schimb a leului. Totodată, membrii Consiliului au reafirmat nevoia corectării controlate a dezechilibrului extern, prioritar prin ajustarea bugetară, complementată de reforme structurale consistente, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

Incertitudini mari continuă să provină şi din mediul extern, au opinat unii membri ai Consiliului, date fiind, pe de o parte, relativa stopare recentă a tendinţei de slăbire a economiei zonei euro şi a celei globale, prioritar pe fondul condiţiilor financiare relaxate, şi, pe de altă parte, tensiunile geopolitice crescute, precum şi potenţiala reamplificare a riscurilor induse de conflictul comercial global şi de Brexit.

Au fost de asemenea menţionate incertitudinile ce derivă din conţinutul şi multitudinea măsurilor fiscale/bugetare aprobate ori anunţate recent – cu potenţial impact direct sau indirect asupra comportamentului viitor al inflaţiei -, dar şi din gradul de corelare a acestora cu programul bugetar.

În acest context, a fost reiterată importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a readucerii şi menţinerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. În acelaşi timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţială.