FMI: Există semne de stabilizare, dar perspectivele economice globale rămân lente

Este o uşoară revizuire în scădere, de 0,1% pentru 2019 şi 2020 şi de 0,2% pentru 2021, în special în urma înrăutăţirii perspectivelor din India, a apreciat economistul şef al FMI, Gita Gopinath.

„Proiectata redresare a creşterii economiei mondiale rămâne nesigură. Ea continuă să fie dependentă de redresarea de pe pieţele emergente, care au fost tensionate şi mai puţin performante, deoarece creşterea în economiile avansate se stabilizează aproape de nivelul actual”, se arată în raport.

Există indicii preliminare că scăderea activităţii industriale şi a comerţului a depăşit momentul critic. Aceste evoluţii se datorează parţial îmbunătăţirii din industria auto, iar acordul comercial „Faza 1” între Statele Unite şi China, dacă va fi durabil, ar urma să reducă impactul negativ cumulat al tensiunilor globale până la finalul lui 2020 – de la 0,8% la 0,5%, estimează Fondul Monetar Internaţional.

Instituţia susţine că sectorul serviciilor rămâne în teritoriu expansionist, cu un nivel solid al cheltuielilor de consum, sprijinite de creşterea continuă a salariilor. Atenuarea politicii monetare aproape sincronizată din marile economii a sprijinit cererea şi a avut o contribuţie estimată de 0,5 puncte procentuale la creşterea economiei mondiale în 2019 şi 2020.

În economiile avansate, creşterea ar urma să încetinească uşor, de la 1,7% în 2019 la 1,6% în 2020 şi 2021. Economiile dependente de exporturi, cum ar fi Germania, ar trebui să beneficieze de îmbunătăţirea cererii externe, în timp ce avansul SUA ar urma să se încetinească la 2% în 2020 şi la 1,7% în 2021.

În economiile emergente şi în curs de dezvoltare, FMI previzionează o redresare a creşterii de la 3,7% în 2019 la 4,4% în 2020 şi 4,6% în 2021. Totuşi, este o revizuire în scădere de 0,2% pentru întreaga perioadă, faţă de prognoza anterioară.

Avansul Chinei a fost îmbunătăţit cu 0,2%, la 6% în 2020, reflectând acordul comercial cu SUA.

Redresarea economiei mondiale în acest an se confruntă cu incertitudini ridicate, deoarece depinde de îmbunătăţirea rezultatelor economice pentru economiile aflate sub tensiune – cum ar fi Argentina, Iran şi Turcia – şi pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare mai puţin performante, precum Brazilia, India şi Mexic, estimează Fondul Monetar Internaţional.

Instituţia previzionează că politica monetară ar trebui să rămână relaxată acolo unde inflaţia este încă temperată. În timp ce ratele dobânzilor ar urma să rămână mult timp scăzute, instrumentele macroprudenţiale ar trebui folosite în mod proactiv pentru a preveni acumularea riscurilor financiare.

Ţinând cont de ratele scăzute ale dobânzilor şi de creşterea slabă a productivităţii, ţările care au spaţiu fiscal ar trebui să investească în capitalul uman şi într-o infrastructură prietenoasă cu mediul, pentru sprijinirea economiei. Economiile cu un nivel nesustenabil al datoriei vor trebui să se consolideze, inclusiv printr-o mobilizare eficientă a veniturilor. Pentru a asigura un răspuns fiscal oportun în cazul în care creşterea încetineşte semnificativ, ţările ar trebui să pregătească în avans măsuri contingente. Un răspuns fiscal coordonat ar putea fi necesar pentru îmbunătăţirea eficacităţii măsurilor individuale. În toate economiile, imperativul cheie îl reprezintă iniţierea unor reforme structurale, îmbunătăţirea integrării şi asigurarea protejării celor vulnerabili, apreciază Fondul Monetar Internaţional.

Ţările trebuie să coopereze pe multiple planuri pentru a stimula creşterea economiei şi a extinde prosperitatea. Ele trebuie să renunţe la barierele comerciale protecţioniste şi să rezolve impasul privind organul de apel al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Ele trebuie să adopte strategii pentru a limita creşterea temperaturilor pe plan global şi consecinţele severe ale dezastrelor naturale legate de vreme. Un nou regim internaţional de taxare este necesar pentru adaptarea la creşterea economiei digitale şi pentru reducerea evaziunii fiscale şi evitarea impozitării, în timp ce toate ţările îşi primesc procentul corect din veniturile din taxe, se arată în raport.

Concluzia FMI este că, deşi există semne de stabilizare, perspectivele economice globale rămân lente şi nu există indicii clare că apare un moment de cotitură.

„Nu este timp pentru reducerea vigilenţei, iar lumea are nevoie de o cooperare multilaterală şi politici la nivel naţional mai solide, pentru a sprijini o redresare susţinută în beneficiul tuturor”, susţine FMI.

Conform raportului „World Economic Outlook”, PIB-ul zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,3% în 2020 şi de 1,4% în 2021, economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Europa (unde este inclusă şi România) un avans de 2,6% anul acesta şi de 2,5% anul viitor.