Raport BEI: Indexul digitalizării în mediul de business din UE şi SUA. Unde se situează România

În lupta împotriva pandemiei, tehnologia digitală joacă un rol fără precedent în menținerea vieții de zi cu zi și a activităților economice și sociale, precum și în redresarea industriilor. România nu fost niciodată un lider în UE în ceea ce priveşte digitalizarea sectorului public sau privat, în pofida faptului că ne mândrim cu o comunitate importantă de specialişti în IT, şi nici în ceea ce priveşte nivelul general de alfabetizare digitală a populaţiei, domeniu în care, de altfel, ne aflăm pe ultimul loc în Europa.
Lidia Neagu - mar, 12 mai 2020, 18:38
Raport BEI: Indexul digitalizării în mediul de business din UE şi SUA. Unde se situează România

Însă, pandemia de coronavirus ar putea deveni un punct de plecare pentru digitalizare prin accelerarea implementării tehnologiei digitale, spune Banca Europeană de Investiţii în cel mai nou raport Digitalization Index.

În acest context, noul raport BEI „Cine este pregătit pentru noua era digitală?” analizează nivelul digitalizării din UE și Statele Unite dintr-o perspectivă de business. Raportul, realizat pe baza unui sondaj efectuat printre 13.500 de companii, arată că firmele din UE din majoritatea sectoarelor economice se află în spatele celor din SUA.

De asemenea, arată preocupările cheie ale firmelor atunci când vine vorba de adoptarea și investițiile în tehnologii digitale. Raportul subliniază modul în care accesul la management, forța de muncă calificată și un mediu reglementat afectează digitalizarea firmelor europene, precum și a firmelor americane.

Per total, UE se clasează în spatele SUA în ceea ce privește digitalizarea, potrivit cercetărilor efectuate de Banca Europeană de Investiții în rândul companiilor. Studiul arată că doar patru țări UE sunt în fața Statelor Unite în ceea ce privește digitalizarea: Danemarca, Olanda, Republica Cehă și Finlanda. Banca a solicitat mai multe acțiuni pentru înlăturarea barierelor structurale pentru digitalizare, cum ar fi gestionarea și formarea îmbunătățirii și un mediu de reglementare mai bun.

În medie, firmele europene sunt mai puțin digitalizate pe deplin și investesc și adoptă tehnologii digitale mai puțin decât colegii lor din SUA. Diferența dintre SUA și UE este deosebit de mare în sectorul construcțiilor, unde ponderea firmelor digitale este de 40% în UE și 61% în SUA. Diferența dintre ratele de adopție între firmele UE și SUA este de 13 puncte procentuale în servicii și 11 puncte procentuale în sectorul infrastructurii. În ceea ce privește producția, doar 66% dintre firmele din UE, față de 78% din SUA, raportează că au adoptat cel puțin o tehnologie digitală.

O barieră majoră specifică Europei este o distribuție nefavorabilă a dimensiunii firmelor. Multe firme, în special cele cu vechime, din UE consideră că reglementările privind piața muncii, reglementările comerciale și lipsa finanțelor externe sunt obstacole majore pentru investiții, ceea ce poate agrava și mai mult întârzierea adoptării tehnologiei digitale.

Situaţia din România

În prezent, România se situează printre țările cu o digitalizare moderată pe indicele de digitalizare BEI. Iată câteva concluzii ale raportului privind România:

• Rata de adopție a tehnologiilor unice este peste media UE și SUA pentru platforme din sectorul serviciilor.
• Ratele de adopție digitală în România sunt peste media UE pentru sectorul serviciilor. Cu toate acestea, ratele de adopție rămân sub media din SUA pentru toate sectoarele.
• Aproape 65% dintre firmele digitale declară că au crescut numărul de angajați din cadrul ultimii trei ani, comparativ cu 48% din firmele care nu sunt digitale.
• Salariul mediu pe angajat este destul de similar pentru firmele digitale și non-digitale, deși productivitatea mediană a muncii este puțin mai mare în rândul companiilor digitale comparativ cu cele non-digitale din România.
• Printre obstacolele raportate la investiții, „lipsa disponibilității personalului cu abilitățile necesare” este cea mai citată, urmată de „reglementările pieței muncii”.

Dacă ne uităm la adopţia diferitelor tehnologii digitale (ca pondere din totalul firmelor active pe piaţă) pe sectoare, observăm că platformele din sectorul servicilor sunt cele mai digitalizate şi se află chiar peste media companiilor din UE şi SUA.

Pe ultimul loc se află sectorul printării 3D pentru infrastructură, urmat de realitatea virtuală din domeniul construcţiilor şi serviciilor.

Ratele de adopție digitală pe sectoare de activitate arată că în domeniul serviciilor se află cele mai multe companii digitalizate complet, iar cele mai puţine sunt în sectorul construcţiilor.

În funcţie de mărimea companiei pe sectoare de activitate, România stă foarte bine în domeniul serviciilor la companiile mari, cu o medie peste UE şi SUA. La companiile mici, cele mai digitalizate sunt cele care activează în domeniul infrastructurii, unde această rată este foarte aproape cu cea din UE şi Statele Unite.

Te-ar mai putea interesa și
Tehnologia de carbon care, printre altele, ar putea asigura viitorul motorului termic, se testează în România
Tehnologia de carbon care, printre altele, ar putea asigura viitorul motorului termic, se testează în România
La rafinăria Petrobrazi se testează o tehnologie de captare și utilizare a carbonului, un proiect de cercetare cofinanțat de Comisia Europeană care, dacă își va dovedi viabilitatea în......
Peste nouă din zece breşe de securitate, detectate în 2023, au fost motivate financiar (analiză)
Peste nouă din zece breşe de securitate, detectate în 2023, au fost motivate financiar (analiză)
Majoritatea breşelor de securitate (94%), descoperite în 2023, la nivel global, au fost motivate financiar, iar peste 70% ...
CNPP: 11.471 de beneficiari de pensii de serviciu, în aprilie 2024
CNPP: 11.471 de beneficiari de pensii de serviciu, în aprilie 2024
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în aprilie 2024, de 11.471 persoane, în creştere cu 184 de persoane ...
Loteria Română: Report de peste 1,85 milioane de euro la Noroc
Loteria Română: Report de peste 1,85 milioane de euro la Noroc
Un report cumulat care depăşeşte 9,25 milioane de lei (peste 1,85 milioane de euro) este în joc la tragerea Noroc de ...