Eoliene în largul Mării Negre românești – potențialul tehnic este de patru ori mai mare decât toată puterea instalată a țării

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din cei 76.000 MW, 22.000 MW ar putea fi, din puncte de vedere al potențialul tehnic, instalați în turbine eoliene fixate pe fundul mării, iar 54.000 MW în instalații plutitoare, potrivit cercetării.

Potrivit ultimelor date ale ANRE, puterea instalată totală în sistemul energetic românesc este de 20.600 MW, dar, în realitate, puterea disponibilă este mult mai mică.

“Lipsa relativă de interes din partea statelor UE contrastează puternic cu o hartă recentă a Băncii Mondiale, care estimează potențialul tehnic al regiunii Mării Negre la 435 GW, din care 269 GW sunt instalații fixe și 166 GW plutitoare, deși nu tot acest potențial se află în state memre UE sau membre ale Uniunii Energetice. Acest lucru este semnificativ, chiar dacă reprezintă doar o fracțiune din potențialul Mării Nordului”, se arată în studiu.

“Deși nu există acum proiecte în curs de dezvoltare, regiunea arată un potențial incipient semnificativ pentru vânt. Unul dintre primele proiecte este cel anunțat de compania Hidroelectrica din România, care își propune să investească 600 MW de energie eoliană până în 2026, din care 300 MW sunt în zona offshore.

Potențialul tehnic eolian offshore în instalații al României este egal cu întreaga capacitate de generare (22 GW). Așadar, teoretic, energia regenerabilă din larg ar putea fi un înlocuitor pentru proiectele de gaze offshore, în prezent blocate în această țară”, mai arată cei de la CEPS.

Hidrogen verde alături de energia electrică

“Eolianul offshore este o sursă de energie adecvată pentru a produce hidrogen verde, ceea ce este crucial pentru decarbonizarea unor sectoare cum ar fi industria energointesivă, transporturile de mărfuri sau consumul clădirilor.  

Acest lucru va permite, de asemenea, producătorilor de energie electrică să stocheze energie utilizând tehnologii power-to-gas (de exemplu, electroliza apei). Faptul că turbinele pot produce în final hidrogen (W2H2 – wind to hydrogen) le-ar putea face complet independente de rețeaua electrică, ceea ce duce la o reducere suplimentară a costurilor.

După adoptarea strategiei UE în domeniul hidrogenului în iulie 2020, fiecare stat membru trebui să aibă capacități energetice care să poată produce hidrogen verde. Proiecte sunt deja lansată în Olanda și Germania.  Zona Mării Negre, ca regiune cu rețelele electrice relativ bine dezvoltate, va avea oportunități speciale în acest sens. Hidrogenul poate fi, de asemenea, utilizat în decarbonizarea încălzirii urbane, care are o pondere importantă în cererea finală de energie a zonei. Ponderea încălzirii urbane livrate centralizat reprezintă 23% din consumul casnic de energie în România și 16% în Bulgaria.  Este posibil ca producția la scară largă de hidrogen asociată producției de energie electrică eoliană în larg să poată satisface aceste cereri”, se arată în cercetare.

Fundul mării ar fi bun

Recent, oficialii GSP Power, noua divizie de energie a Grup Servicii Petroliere, au anunțat că intenționează să participe la proiectele eoliene offshore din Marea Neagră, estimând că există un avantaj competitiv al României, și anume structura fundului mării, o observație relevantă dat fiind că vine de la una dintre puținele companii care se ocupă constant de foraje în Marea Neagră, pentru industria petrolieră.

„Direcțiile noastre de interes pentru realizarea unor investiții merg exact pe tendințele actuale mondiale și constau în soluții de regenerabile, parcuri fotovoltaice și de vânt, dar și în dezvoltarea unui potențial pe care Marea Neagră îl are pe lângă gaze, este vorba de potențialul pentru eoliene offshore, exact zona de nord-vest a Mării Negre, care este extrem de potrivită și în ceea ce privește posibilitățile de amplasare de astfel de turbine, dat fiind caracteristicile solului de pe fundul mării, și în privința capacității de vânt”, a spus directorul general al companiei, Carmen Neagu.