La ce să ne așteptăm de la bugetul pe 2021. Creșterea economică e pusă la îndoială. Deficit mai mare decât planul. Salariile stagnează

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru anul 2021, obiectivul la nivel macroeconomic este acela de a recupera în mare parte scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile. Prognoza pentru 2021 prevede un avans al produsului intern brut de 4,3%, scrie CNP. Cifră avansată încă de anul trecut de premierul Cîțu.

Aceasta înseamnă că Bugetul 2021 se bazează pe venituri și cheltuieli mai mari, în concordanță cu această creștere economică. 

Însă acest ritm de creștere economică a fost pus la îndoială de economiștii băncilor. Unul dintre ei, Florian Libocor, economistul BRD, care a spus că riscurile luate de el în calcul ar putea duce economia la o creștere de doar 1,4% în 2021.

Legal, ultimele estimări ale CNP stau la baza cadrului economic pe care se calculează bugetul anual național și, ulterior, rectificările.

Altfel, CNP aruncă o urmă de îndoială asupra Prognozei pe care se face bugetul. Într-o notă anexată Prognozei, instituția spune așa: Riscurile identificate care pot influenţa estimarea creşterii economice din anul curent, în special în primul semestru, sunt severe şi interconectate, dublate de un grad ridicat de incertitudine cu privire la apariţia de noi focare în contextul pandemic, implementarea vaccinului, viteza redresării principalilor parteneri comerciali, schimbările de comportament ale consumatorilor etc. Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată.

Renunțarea la 7 fix

Premierul Cîțu a susținut în mai multe rânduri că țintește un deficit bugetar de 7% din PIB în 2021. Ar însemna o consolidare fiscală majoră, față de anul trecut (deficitul pe execuția preliminată pentru 2020 fiind de 9,79%). Însă și această țintă a fost pusă la îndoială de economiștii băncilor.

ING Bank, bancă la care premierul a fost angajat când lucra în privat, a scris zilele trecute într-un raport că deficitul bugetar nu poate fi sub 7,3% din PIB. Ulterior, premierul a ieșit public și a recunoscut că un asemenea scenariu este posibil, fiind pentru prima dată când renunță public la ținta de 7%.

Înghețarea salariilor la stat

O parte importantă a politicii de reducere a deficitului bugetar este înghețarea salariilor bugetarilor. Înghețare care se vede tot în cifrele CNP, date guvernului spre facerea Bugetului 2021.

Creșterea câștigului salarial mediu pe economie anul trecut a fost de 6,5%, după CNP. În condițiile în care cheltuielile de personal ale statului au avansat cu 7,5%. Pentru anul în curs este estimată doar o creștere de 4,5% a câștigurilor salariale pe economie. Surse guvernamentale declarând pentru ECONOMICA.NET că această scădere bruscă de dinamică ar fi estimată luând în calcul înghețarea salariilor de la stat. Luând în calcul și inflația, avansul real al salariilor ar urma să fie de doar 2%, în toată economia, procent echivalent cu o stagnare.