Cum vede presa internaţională privatizarea companiilor de stat din România

Adaugă-ne ca sursă preferată

În weekend-ul trecut, agenţia Reuters a relatat că guvernul român a anulat vânzarea Cupru Min Abrud către Roman Copper din Canada, la doar o zi după ce compania canadiană a susţinut că a fost de acord cu termenii şi condiţiile executivului de la Bucureşti. Roman Copper a câştigat licitaţia pentru achiziţionarea Cupru Min pentru suma de 200,8 milioane de euro, în luna martie. Cupru Min a estimat rezervele de 900.000 de tone de cupru, la 60% din rezervele totale ale României, cu toate că producţia este mică în prezent, scrie Agerpres.

Potrivit unor oficiali, demersul a eşuat deoarece nu s-a putut ajunge la un acord privind termenii guvernului, adăugaţi contractului ulterior în proces. Aceştia au stabilit condiţii în trei zone: transparenţă, plata rapidă şi ca Roman Copper să rezerve 30 de milioane euro pentru „investiţii de mediu”. Roman Copper a afirmat că este dispus să respecte noile condiţii, în pofida introducerii lor cu întârziere. Dar guvernul a declarat că acordul a fost oprit.

Economistul român Liviu Voinea a declarat pentru ”beyondbrics” că motivul pentru anularea acordului a fost o conştientizare a faptului că acordul nu era în interesul României. El a precizat că noile condiţii trebuiau să fie stipulate în oferta iniţială iar ţara a fost prea dispusă să renunţe la resursele sale ieftin, în favoarea unor cumpărători a căror adecvare este îndoielnică. „Procesul de privatizare este putred”, a spus el.

Decizia poate fi, de asemenea, rezultatul unei presiuni politice asupra unui guvern nepopular, într-un an electoral, constrâns de Ministerul Economiei să stopeze acţiunea, apreciază FT.

Potrivit ziarului britanic, acest episod a focalizat atenţia asupra disponibilităţii României de a urmări deplin programul de privatizare care, în cel mai bun caz a fost intermitent de-a lungul ultimelor două decenii. Răzgândirea privind afacerea Cupru Min este, după cum constată Voinea, o nouă eroare de marketing pentru proces.

România s-a angajat să vândă participaţii într-o serie de companii de stat, în parte pentru a îndeplini condiţiile împrumutului de la FMI, care a sprijinit ţara lipsită de fonduri cash cu condiţia să reducă o parte din povara întreprinderilor publice voluminoase. Cu încurajarea FMI, participaţii de 10 până la 20% dintr-un număr de întreprinderi, mai ales din sectoarele energetic şi al transporturilor, urmează să fie tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Anul trecut, guvernul a compromis, potrivit FT, vânzarea companiei petroliere Petrom, prin supraevaluarea acţiunilor sale. Dar vânzarea unui pachet de 15% din compania de distribuţie a energiei Transelectrica, printr-o ofertă publică secundară, la 27 martie, a fost cu peste 50% suprasubscrisă, crescând la aproximativ 38 de milioane de euro.

Lucian Anghel, economist-şef la BCR, cea mai mare bancă a ţării, şi recent numit presedinte al BVB – care va beneficia de pe urma listării unor companii de stat – are însă o viziune optimistă. El a declarat pentru ”beyondbrics” că sistarea Cupru Min ar putea fi chiar un semn că guvernul este pe cale să ia în cele din urmă deciziile corecte cu privire la privatizare.

„Guvernul transmite un semnal pieţelor internaţionale că ne îndreptăm în direcţia cea bună”, a afirmat Anghel. „Din oferta Transelectrica, prima de acest gen în peste patru ani, este clar că România a învăţat din propria experienţă, găsind un nou mod de a finanţa economia prin intermediul Bursei de valori”.

Criticii rămân însă sceptici cu privire la beneficiile privatizării parţiale la BVB. „O vânzare de participaţii de 10% nu va ajuta la capitalizarea firmelor în contextul în care banii vor fi folosiţi pentru a reduce deficitul, şi nu va aduce know-how”, spune Voinea.

Dar Anghel este încrezător că ofertele publice vor creşte acum ritmul, în condiţiile în care se aşteaptă ca Hidroelectrica, compania generatoare de energie, să fie deosebit de profitabilă. O nouă listare a Petrom este de asemenea preconizată. Ofertele ar trebui să aducă mult dorita lichiditate şi activitate a BVB. Anghel, şi mai tacit mulţi din guvern, văd aceste oferte, de asemenea, drept primul pas spre privatizări ulterioare la momentul potrivit.

„Trebuie să adoptăm o abordare graduală în acest mediu economic şi într-un an electoral”, spune Anghel.