Europa – Industria cere modificarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru evitarea închiderii fabricilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-o scrisoare comună analizată de Reuters, firmele îşi exprimă temerile privind costul pentru Europa al tranziţiei verzi, producătorii confruntându-se cu preţurile ridicate ale energiei şi concurenţa globală.

Printre semnatari se află Covestro, Evonik, Wacker Chemie, Voestalpine şi divizia de oţel a Thyssenkrupp.

„Industriile mari consumatoare de energie din Europ se confruntă cu concurenţa intensă, preţurile ridicate ale energiei şi un mediu de investiţii din ce în ce mai dificil. Obiectivul nostru comun este clar: vrem decarbonizare, să facem investiţii şi să continuăm să producem în Europa”, se arată în scrisoare.

În iulie, Comisia Europeană a propus o revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, iar Parlamentul European ar urma să voteze reforma în decembrie.

„Suntem pregătiţi să facem investiţiile necesare pentru tranziţie. Totuşi, Europa trebuie să ofere condiţiile pentru a face investiţiile posibile şi competitive, inclusiv preţurile ale energiei competitive pe plan global, infrastructură, şi cerere pentru produse cu emisii scăzute de carbon. Propunerea Comisiei privind ETS nu furnizează un astfel de cadru. Dacă nu vor fi modificări, reforma ar putea majora costurile şi accelera închiderea sau relocarea fabricilor”, se arată în scrisoare.

Potrivit unor diplomaţi UE şi unui document consultat de Reuters, ţările membre ale Uniunii Europene au ajuns luna trecută la un acord privind păstrarea mai multor certificate de poluare excedentare în sistemul comunitar de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în ideea de a evita creşterile bruşte ale preţurilor la carbon.

Planul, propus iniţial de Comisia Europeană în aprilie, face parte din răspunsul UE la creşterea preţurilor la combustibili declanşată de conflictul din Iran, care a obligat guvernele să caute soluţii pentru a ţine sub control facturile la energie.

Lansat în 2005, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este conceput pentru a îndeplini obiectivul UE de reducere a emisiilor pentru 2030. Sistemul ETS obligă centralele electrice şi industriile să cumpere certificate de poluare pentru a-şi acoperi emisiile de CO2 şi facilitează tranzacţionarea certificatelor excedentare pe o piaţă unde preţul acestora fluctuează zilnic.

Modificările convenite luna trecută sunt un răspuns la solicitările unor guverne, inclusiv cele ale Poloniei şi Italiei, de a limita contribuţia ETS la preţul energiei electrice.

La o reuniune cu uşile închise, ambasadorii statelor UE au convenit să înceteze eliminarea de pe piaţă a certificatelor de CO2 excedentare, procedură care se practică în prezent, au declarat pentru Reuters doi diplomaţi europeni. În schimb, certificatele de CO2 excedentare ar urma să fie păstrate într-o „rezervă de stabilitate a pieţei” specială, care va servi drept tampon de aprovizionare şi ar putea fi eliberată pe piaţa ETS pentru a contracara creşterile bruşte de preţ.

În prezent, dacă în rezerva de stabilitate a pieţei există peste 400 de milioane de certificate de CO2, surplusul este anulat. Rezerva de stabilitate este concepută astfel încât să elibereze 75 de milioane de certificate suplimentare în sistemul ETS, în cazul în care preţul carbonului în UE se dublează sau creşte şi mai mult.

Conform unui draft al acordului consultat de Reuters, statele membre au convenit ca niciun certificat de CO2 excedentar să nu fie anulat până în anul 2030. Începând cu anul 2031, dacă în rezerva de stabilitate vor exista peste 800 de milioane de certificate, surplusul va fi anulat. Acest prag va scădea ulterior în fiecare an.

În medie, sistemul ETS contribuie cu 11% la facturile de electricitate ale companiilor industriale din UE, deşi în ţări cu un mix energetic bazat în mare măsură pe combustibili fosili, precum Polonia, această pondere este mult mai ridicată. Ea este mai scăzută în ţări care dispun de cantităţi mari de energie nucleară şi din surse regenerabile, cu emisii reduse de carbon, precum Suedia.