Bursa s-a întors pe scădere în prima parte a şedinţei. Lichiditatea a rămas redusă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Piaţa a adeschis ziua în creştere uşoară, în linie cu bursele vest-europene, însă volumele de tranzacţionare au fost foarte reduse. Ulterior, bursa locală a trecut pe scădere uşoară, urmând îndeaproape evoluţia pieţelor externe, investitorii reacţionând negativ la înrăutăţirea prognozei FMI pentru creşterea economiei mondiale.

Totuşi, volumele de tranzacţionare pe piaţa de la Bucureşti au continuat să fie reduse. Operaţiunile din prima jumătate a şedinţei au cumulat 7,1 milioane lei (1,5 milioane euro), valoare de peste două ori peste rulajul din prima parte a sesiunii precedente, de doar 2,9 milioane lei (649.000 de euro).

Aproape două treimi din lichiditate au fost asigurate de tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea, de 4,4 milioane lei. Din această sumă, aproape 1,8 milioane lei au reprezentat valoarea unui deal. Tranzacţia negociată a fost realizată la 0,525 lei, preţ similar ultimei cotaţii de luni. Preţul a stagnat la 0,525 lei şi pe piaţa principală.

La ora 13:10, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,24%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, se plasa cu 0,43% sub nivelul de luni. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a coborât cu 0,67%, iar indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul energetic, a scăzut cu 0,97%.

Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, s-a plasat cu 0,7% sub închiderea de luni.

La mijlocul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene evoluau incert. Bursele de la Londra şi Frankfurt erau în scădere cu 0,2% şi, respectiv, cu 0,4%, în timp ce piaţa de la Paris avansa cu 0,1%.

Pieţele sunt influenţate de înrăutăţirea prognozei FMI privind creşterea economiei mondiale pentru anul viitor, de la 3,9% la 3,6%. Fondul a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei mondiale în anul următor şi a oferit argumente criticilor austerităţii, afirmând că guvernele au subestimat sistematic impactul creşterilor de taxe şi reduceilor de cheltuieli asupra avansului economic.