Liderii UE încearcă în această seară să ajungă la un acord privind finanţarea Greciei

Între opţiunile care vor fi analizate se află reducerea dobânzilor pentru deţinerile de obligaţiuni suverane elene ale Băncii Centrale Europene (BCE) şi ale statelor şi prelungirea termenelor de rambursare a datoriilor.

Săptămâna trecută, guvernele europene au acordat Greciei încă doi ani, până în 2016, pentru reducerea deficitului bugetar la 2% din PIB. Necesarul suplimentar de finanţare a provocat un conflict cu FMI, având în vedere că va creşte povara datoriilor în loc să o reducă.

„Sunt şanse bune să se ajungă la o soluţie, dar nu sunt sigur în totalitate”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker înainte de începerea reuniunii de la Bruxelles.

Este probabil ca întâlnirea să se întindă mult în noapte, iar participanţii nu vor lua o decizie finală privind deblocarea următoarei tranşe de ajutor de 31 de milioane de euro parţial pentru că este nevoie şi de acordul parlamentelor din Germania, Olanda şi Finlanda.

Troica creditorilor, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, trebuie totodată să certifice că guvernul elen condus de premierul Antonis Samaras a luat măsuri de stimulare a economiei, pornind de la îmbunătăţirea colectării taxelor şi până la dereglementarea profesiilor închise.

Diferendul cu FMI a fost declanşat de decizia oficialilor europeni de a prelungi cu doi ani termenul până la care Grecia trebuie să reducă deficitul bugetar la 2% din PIB, până în 2016, precum şi a termenului de reducere a datoriei publice la 120% din PIB, până în 2022.

Directorul general al FMI, care participă la discuţiile de la Bruxelles, s-a contrazis public, săptămâna trecută, cu Juncker, în privinţa incapacităţii sau refuzului liderilor europeni de a reduce povara datoriilor Greciei.