Cât valorează acum Hidroelectrica. Evaluare KPMG

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ca urmare a evaluării, activul net al Fondului Proprietatea (FP) a crescut până la 14,98 miliarde de lei, la sfârşitul lunii decembrie. Anterior, valoarea pachetului deţinut la Hidroelectrica fiind considerată zero, compania fiind în procedură de insolvenţă.

Franklin Tempeleton Investment Management a cerut KPMG evaluarea pachetelor de acţiuni la companiile nelistate, în urma apariţiei unui regulament al CNVM, autoritatea pieţei de capital, care a permis stabilirea valorii participaţiilor la companiile în insolvenţă de către un evaluator independent.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis regulamentul pentru a modifica pe unul anterior, care prevedea includerea participaţiilor la companiile în insolvenţă la valoare 0.

Preţul acţiunilor FP, respectiv valoarea de piaţă a Fondului Proprietatea (FP) a scăzut cu 20% în lunile mai şi iunie, în 20 iunie Tribunalul Bucureşti admiţând cererea voluntară a companiei de a intra în procedura de insolvenţă.

Printre cauzele intrării în insolvenţă a Hidroelectrica se numără  vânzările de energie la preţuri mult diminuate faţă de referinţa pieţei, managementul deficitar şi seceta prelungită.

La data intrării în insolvenţă, mediul de afaceri şi financiar era foarte îngrijorat de semnificaţiile operaţiunii.

Decizia era văzută ca un factor de creştere potenţiale a poverii datoriilor companiei de la bugetul de stat şi întârzie privatizarea, potrivit unei analize Moody’s.

Moody’s sesizase probabilitatea ca guvernul să fie nevoit să plătească aproximativ 70 milioane de dolari din datoria companiei, reprezentând, potrivit agenţiei de rating, suma garantată de stat.

A început, ulterior, lupta cu „băieţii deştepţi“, care repreintă companiile beneficiare de energie ieftină de la Hidroelectrica, prin contracte bilaterale negociate la preţuri sub piaţă.

Hidroelectrica avea datorii de un miliard de euro şi profituri nerealizate de 1,1 miliarde euro în ultimii şase ani din contractele bilaterale şi pe piaţa reglementată, înregistrând pentru prima dată de la înfiinţare pierderi în primul semestru al anului în curs.

„Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234, 250 de lei (pe MWh – n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvenţă, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste 1 milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecinţă a acestei politici nesăbuite de a trage din toate părţile în Hidroelectrica”, a  calculat Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Mai multe contracte bilaterale au fost renegociate şi, confruntaţi cu perspectiva  pierderilor, „băieţii deştepţi au încercat să obţină, în instanţă, ieşirea din insolvenţă. Fără succes.

 Pe de altă parte, compania cheltuise, în perioada anterioară intrării în insolvenţă, un miliard de euro pe contracte controversate de retehnologizare, dar beneficiile din puterea câştigată suplimentar nu justifică în nici un caz costurile. Exemplu: cazul Porţile de Fier I.

La sfârşitul anului trecut, Hidroelectrica a scăpat de plata a 20 de milioane de euro, conform  contractului de antrepriză semnat în anul 2004 cu firmele Voith Hydro- Andritz Hydro, referitor la retehnologizarea 20 de hidrocentrale.