BERD a înrăutăţit la 1,4% prognoza de creştere economică a României pentru acest an

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,9%, cât estima în octombrie, la 1,4%, o estimare uşor mai pesimistă decât proiecţiile Băncii Mondiale şi Guvernului, de 1,6%, respectiv 1,8%. BERD estimează creşterea PIB al României pentru anul 2012 la 0,3%.
Economica.net - lun, 21 ian. 2013, 12:22
BERD a înrăutăţit la 1,4% prognoza de creştere economică a României pentru acest an

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,9%, cât estima în octombrie, la 1,4%, o estimare uşor mai pesimistă decât proiecţiile Băncii Mondiale şi Guvernului, de 1,6%, respectiv 1,8%.

„Încetinirea din zona euro şi o scădere semnificativă a producţiei agricole au avut puternice efecte de atenuare asupra creşterii (economiei, n.r.) României în 2012, rezultând un avans economic neglijabil pentru întreg anul, potrivit estimărilor preliminare. Totuşi, disciplina fiscală a fost, în linii mari, menţinută, inflaţia este în jur de 5% şi ţara are în continuare o bună acoperire în rezerve (valutare, n.r.). O anumită recuperare a creşterii este probabilă în 2013”, se arată în raportul BERD.

Banca Mondială a anunţat săptămâna trecută o prognoză de creştere economică de 1,6% pentru România în acest an. Pentru 2014, banca anticipează un avans de 2,2%, iar în 2015 de 3%.

Guvernul şi-a fixat pentru 2013 o ţintă de creştere de 1,8%, dar speră într-o variantă optimistă să atingă un avans de 2%.

Comisia Europeană estima la începutul lunii noiembrie un avans economic de 2,2% pentru România în acest an şi de 2,7% pentru anul următor.

Pentru Europa de Sud-Est, din care face parte România, BERD a revizuit estimarea de creştere economică în acest an de la 1,6% la 1,5%. Întreaga regiune de activitate a instituţiei, care include ţări din Europa Centrală şi de Est, Asia Centrală, dar şi trei ţări din nordul Africii şi Iordania, ar urma să înregistreze un avans de 3,1% în acest an, uşor sub cel de 3,2% anticipat de bancă în octombrie. Avansul economic ar reprezenta, însă, o accelerare faţă de 2,6% anul trecut.

În pofida estimării precaute, BERD consideră că semnele unei stabilizări în zona euro reduc riscurile pentru Europa emergentă, alimentând un optimism precaut că cea mai dificilă etapă a problemelor regiunii s-ar putea apropia de sfârşit.

„Pentru prima dată într-o bună bucată de timp, vedem posibilitatea unei reduceri a riscurilor cu care se confruntă Europa emergentă, mai ales a riscurilor din zona euro. Este prea devreme să ne bucurăm, dar există semne de stabilizare”, a declarat economistul şef al BERD, Erik Berglof.

Criza din zona euro va continua să afecteze creşterea în regiunea de activitate a BERD, dar odată cu atingerea unui minim al contracţiei în uniunea monetară va înceta şi deteriorarea activităţii economice în ţările care depind de aceasta.

În scenariul de bază al BERD, ţările care sunt cel mai puternic integrate cu zona euro vor înregistra în continuare creştere slabă, se arată în raport.

De asemenea, dezintermedierea financiară transfrontalieră va continua să se tempereze, dar ţările ale căror sisteme bancare sunt legate strâns de uniunea monetară nu vor recupera, probabil, în viitorul apropiat finanţarea pierdută. În consecinţă, creşterea creditării va reveni doar foarte lent în regiunile Europa Centrală şi Baltica şi Europa de Sud-Est.

BERD a revizuit negativ prognozele pentru mai multe state, inclusiv Ungaria, Polonia şi Slovacia. În cazul Ungariei, BERD estimează o contracţie de 0,1% în acest an, anterior anticipând o creştere de 0,4%. Pentru Polonia avansul PIB a fost revizuit de la 2,2% la 1,5%, iar pentru Slovacia de la 2,3% la 1,7%.

Banca a modificat însă şi pozitiv aşteptările pentru unele ţări, între care Bulgaria, Lituania şi Letonia.

Pentru Bulgaria, BERD estimează o majorare a PIB de 1,9% în acest an, faţă de 1,7% în octombrie. Pentru Letonia avansul PIB a fost modificat de la 2,7% la 3%, iar pentru Lituania de la 2,4% la 2,9%.

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...