Cadrul financiar multianual al UE: România este un câştigător clar

România va putea primi în perioada de programare financiară multianuală 2014 - 2020 suma de 39,2 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene, ceea ce va face din acest stat membru UE un câştigător clar, comentează sâmbătă site-ul de ştiri austriac Friedl News.
Economica.net - S, 23 feb. 2013, 16:32
Cadrul financiar multianual al UE: România este un câştigător clar

”În data de 8 februarie, Consiliul European a ajuns la un acord asupra cadrului financiar multianual pentru 2014-2020. Transferurile de la bugetul UE, în special fondurile structurale, au fost văzute ca un factor esenţial pentru a spori eficienţa şi potenţialul de creştere a economiei. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale a fost stabilită ca o prioritate centrală de la nivel naţional de toate guvernele aflate la putere în ultimii patru ani (2009-2012). Totuşi, progresele au rămas modeste până în prezent. La începutul acestui an, transferurile totale de fonduri structurale de la Comisia Europeană către România au ajuns la numai 20,7% din alocările totale pentru perioada 2007-2013 (sau 4 miliarde de euro)”, comentează sursa citată.

În pofida progreselor limitate în utilizarea fondurilor UE, România a rămas totuşi un beneficiar net în relaţia cu Comisia Europeană în ultimii ani, dar transferurile de la bugetul UE nu doar ameliorează potenţialul de creştere a economiei (investiţii în capitalul uman şi infrastructură). În prezent, fondurile UE sunt considerate şi o importantă sursă de finanţare pentru ţară, ceea ce îi permite să facă faţă nevoilor de finanţare externă (replăţi în creditele de la FMI şi deficitul de cont curent) fără a pune presiuni financiare suplimentare.

‘Deşi experienţa anilor anteriori nu este deloc încurajatoare, noi încă aşteptăm o ameliorare a absorbţiei fondurilor UE în acest an comparativ cu 2012. Începând cu acest an, România poate pierde fonduri europene dacă nu există un nivel de cheltuire suficient pentru a fi recunoscute ca plăţi intermediare, de către Comisia Europeană (regula UE de dezangajare). În consecinţă, sunt aşteptate eforturi suplimentare din partea autorităţilor locale pentru a limita pierderile de fonduri din cauza dezangajării lor”, potrivit Raiffeisen Research.

 

Te-ar mai putea interesa și
România ar putea recolta 8,67 milioane de tone de porumb și 3,06 milioane de tone de floarea-soarelui. Estimare AgriPortal
România ar putea recolta 8,67 milioane de tone de porumb și 3,06 milioane de tone de floarea-soarelui. Estimare AgriPortal
Producția de porumb a României ar putea fi cu 20% mai mare față de sezonul trecut, în timp ce producția de floarea-soarelui ar putea fi cu aproximativ 64% peste nivelul din 2025/26, arată o......
Firmele ajung inactive fiscal dacă nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026. Consecinţe dure, în cascadă
Firmele ajung inactive fiscal dacă nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026. Consecinţe dure, în cascadă
Nedepunerea bilanțurilor contabile până la data de 31 octombrie 2026 poate duce la inactivitate fiscală, în contextul ...
Anunţ de la TAROM despre avioanele Boeing şi Airbus. Ce se întâmplă la Otopeni, în hangare
Anunţ de la TAROM despre avioanele Boeing şi Airbus. Ce se întâmplă la Otopeni, în hangare
Operatorul naţional aerian TAROM anunţă extinderea capacităţii de întreţinere şi reparaţii la Otopeni, atât în ...
Risc mare de recesiune în România. Cât creşte euro, ce se întâmplă cu inflaţia, petrolul, deficitul şi PIB-ul – CFA România
Risc mare de recesiune în România. Cât creşte euro, ce se întâmplă cu inflaţia, petrolul, deficitul şi PIB-ul – ...
Risc mare de recesiune şi euro în creştere. Ce se va întâmpla cu preţul petrolului, inflaţia, cursul BNR şi deficitul ...