La finele acestei săptămâni Cipru a devenit cea de-a cincea ţară europeană pentru care Comisia a decis să acorde un sprijin financiar pentru salvarea sistemului bancar. Condiţiile impuse de Comisie pentru oferirea sprijinului este însă unul fără precedent, informează Reuters. Miniştrii din zona euro au forţat Cipru să reţină 10% din depozitele bancare interne. Conform unor estimări, jumătate din depozite aparţin cetăţenilor ruşi non-rezidenţi. Cipru ar urma să strângă la buget, în urma acestei măsuri, 6 miliarde de euro. „Aş vrea ca nu eu să fi fost ministrul care să impună această decizie”, a declarat ministrul cipriot de Finanţe, Michael Sarris, după runda de negocieri din noapte de vineri spre sâmbătă. Acesta a adăugat că, în cazul în care sistemul bancar cipriot ar fi dat faliment, pierderile financiare ar fi fost mult mai mari.

Acordul încheiat sâmbătă noapte prevede un ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Cipru a cerut însă în luna iunie a anului trecut un ajutor financiar internaţional de 17 miliarde de euro, o sumă mult prea mare care ar împovăra peste măsură datoria externă a ţării. Diferenţa necesară va fi asigurată din procentul din depozite şi dintr-o majorare a taxei unice de la 10 la 12,5%.

Reacţia populaţiei la această decizie nu a întârziat să apară. Ciprioţii s-au înghesuit la uşile băncilor pentru a-şi retrage banii, însă majoritatea filialelor bancare erau închise într-o zi care de obicei funcţionează cu program normal. Guvernul de la Larnaca a luat măsuri pentru a împiedica transferul electronic al banilor din conturile interne. Măsurile prevăzute în acord vor intra în vigoare marţi.

În România, Bank of Cyprus deţine o sucursală.