Muntenegru, la un pas de faliment din cauza chinezilor: Adevăratul cost al unei autostrăzi de un miliard de dolari care riscă să ducă la prăbuşirea economiei

După şase ani de lucrări, micul sat Matesevo constituie punctul terminus improbabil al unei autostrăzi considerate printre cele mai costisitoare din lume.

În 2014, această ţară candidată la aderarea la UE a contractat un împrumut de 944 milioane de dolari de la o bancă chineză pentru realizarea de către compania chineză CRBC a unui prim tronson de 40 de km de autostradă.

„Construcţia este impresionantă şi nu trebuie să se oprească acolo”, declară pentru AFP un localnic din Matesevo. „Ar fi ca şi cum ai cumpăra o maşină costisitoare şi ai ţine-o în garaj”, adaugă el.

Porţiunea de autostradă care leagă Matesevo şi periferia capitalei Podgorica urma să fie inaugurată în noiembrie.

Dar această ţară cu 600.000 de locuitori va trebui să găsească încă peste un miliard de euro pentru a realiza cei 130 km necesari finalizării lucrării.

Adversarii proiectului denunţă şi pagubele aduse mediului înconjurător şi posibila corupţie din jurul unui proiect destinat să conecteze, spre sud, oraşul Bar de la Marea Adriatică şi, spre nord, frontiera sârbă, iar apoi, în final, Belgradul.

Locuitorii satului, situat pe malul râului Tara, zonă intrată în patrimoniul UNESCO, cu defileul cel mai adânc din Europa, încearcă să vadă partea bună a lucrurilor, între care deversarea tonelor de pământ de către şantier consolidând malurilor râului împotriva inundaţiilor.

Nimeni nu pare să ştie cum poate fi rambursat împrumutul chinez, care reprezintă o cincime din datoria externă a Muntenegrului.

Prima scadenţă este în iulie, într-o ţară în care PIB-ul se ridica la mai puţin de 5 miliarde de euro înaintea epidemiei de coronavirus.

În caz de incapacitate de plată, o comisie de arbitraj a Beijingului ar putea constrânge Muntenegrul să-i cedeze administrarea unor infrastructuri naţionale majore, potrivit contractului a cărui copie a fost obţinută de AFP.

Beijingul a fost acuzat în ultimii ani că a prins în „capcana” datoriei ţări unde realizează infrastructuri titanice în cadrul noilor sale „drumuri ale mătăsii”.

China dezminte că ar vrea să-şi sporească influenţa în Balcani prin mecanismul investiţiilor sale.

„Această cooperare este reciproc benefică, după principiul win-win”, dă asigurări Ambasada Chinei în Muntenegru. „Aplicând etichete negative asupra investiţiilor chineze este nu numai nedrept pentru China, ci şi lipsit de respect pentru ţările din Balcani”, potrivit acesteia.

„Dacă nu se găsesc surse de finanţare pe care să ne bazăm, vom avea mari probleme”, a declarat pentru AFP ministrul muntenegrean al infrastructurilor, Mladen Bojanic. „Vom avea de asumat o grea povară”, remarcă el.

Guvernul a lansat un apel de ajutor către Bruxelles, care studiază „mijloacele de a-i veni în ajutor”, dar „nu are vocaţia de a rambursa împrumuturi contractate de la terţi”, potrivit comisarului pentru extindere, Oliver Varhelyi.

Proiectul fusese lansat de Partidului Democraţilor Socialişti (DPS) al preşedintelui Milo Djukanovic, trecut în opoziţie la sfârşitul anului 2020 după trei decenii de putere.

În perioada respectivă, Mladen Bojanovic se împotrivise ferm acestui proiect calificat drept aventuros.

Organizaţii neguvernamentale precum MANS vorbesc despre corupţie, declarând că mai mult de o treime din întreprinderile muntenegrene implicate erau legate de DPS.

Nu a existat o licitaţie publică, iar lucrările nu sunt transparente, potrivit lui Dejan Milovac, responsabil al MANS. „Deciziile au fost luate departe de privirile opiniei publice, iar pentru asta plătim noi astăzi”, a adăugat el.

Guvernul a promis să declanşeze o anchetă.

Ecologiştii protestează împotriva daunelor provocate cheilor Tarei, chiar dacă CRBC s-a angajat să le remedieze pe câteva sute de metri.

Proiectul de autostradă urmăreşte să faciliteze turismul şi să dezvolte regiuni sărace, scurtând drumuri prin peisaje somptuoase sau accidentate.

În prezent, guvernul recunoaşte că veniturile pe care conta din taxele rutiere nu sunt suficiente nici măcar pentru a asigura întreţinerea autostrăzii, estimată la 77 milioane de euro anual.

„Ar fi necesar să circule în fiecare zi cel puţin 22.000 sau 25.000 de vehicule pentru a rentabiliza autostrada”, ceea ce înseamnă cu mult mai mult decât traficul aşteptat, explică Ivan Kekovic, un inginer care s-a retras din proiect