Taxarea autostrăzilor din România, nu cu bariere, ci prin SMS, cod de bare sau vinietă de la benzină

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Sunt mai multe posibilităţi. O să fie şi taxă electronică, cu telefonul mobil, o să fie şi cu un cod de bare pe geam, cine circulă mai mult, eventual, o să fie şi cu posibilitatea să-ţi cumperi vinietă de la benzinărie şi să ţi-o pui în geam, o să fie mai multe mecanisme”, a afirmat ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova.

El a precizat că nu va fi utilizat sistemul cu bariere, care ar genera aglomeraţie şi nu este agreat de potenţialii investitori în construcţia de autostrăzi.

Întrebat ce va presupune taxarea cu cod de bare, el a arătat că această formulă vizează achiziţia unui tip de vinietă amplasată pe geam.

„Când treci, camera de luat vederi îţi ia codul de bare şi îţi ia banii din cont automat”, a adăugat ministrul.

Şova a arătat că tronsoanele de autostradă Comarnic – Braşov şi Craiova – Piteşti, precum şi centura Sud a Bucureştiului, pe care autorităţile îşi propun să le construiască prin concesiune până la alegerile din 2016, vor fi taxate după intrarea în exploatare.

Referindu-se la cuantumul taxei, Şova a arătat că modelul financiar are la bază ideea de trei euro pe suta de kilometri.

„În mod normal, noi ar trebui să dăm în concesiune, ca să scăpăm de cheltuielile de la buget, adică să-i dai omului să o exploateze, să ia taxa pe ea şi să o întreţină, să o reabiliteze, ar trebui să dăm toate autostrăzile. Acum, când dăm centura Sud, vom da în concesiune de la Piteşti până la Constanţa. Cei care construiesc centura Sud vor avea de la Piteşti până la Constanţa în concesiune, să le întreţină, să le exploateze”, a spus ministrul.

Şova a afirmat că în cazul în care nu vor exista suficiente încasări, statul va interveni prin plăţi de disponibilitate.

„Când faci un asemenea contract, porneşti de la o ipoteză simplă. Faci un model financiar, care are la bază un studiu de trafic, şi spui «trec atâtea maşini, cu taxa respectivă». Cele mai multe taxe, pe toate autostrăzile din lumea asta, şi la noi va fi la fel, se colectează de la maşinile comerciale, adică de la tiruri, camioane şi microbuze. Niciodată nu faci un model financiar la o autostradă pe autoturisme, pentru că ele plătesc taxe mici. Pe autostrada Soarelui, de exemplu, intră cetăţeanul român de trei ori pe an, vara când se duce la mare. Ea se poate sprijini numai pe transportul de marfă ca încasare continuă şi aşa va fi peste tot. Craiova – Piteşti de exemplu e pe zona industrială, este clar, se face tocmai ca să poată ajunge toată industria din sudul ţării în port la Constanţa, deci va avea trafic. Faci modelul financiar pe taxe, şi spui «Noi evaluăm că se va încasa atât» şi se face un model de risc după aia. Vine banca şi spune «Bun, dar s-ar putea să nu încasezi atât şi luăm risc 40%. Cine-l acoperă?». Păi îl acoperă statul prin plata de disponibilitate. Dacă respectivul care administrează ia mai mult decât este prevăzut – şi el trebuie să ia o sumă fixă, nu poate lua mai mult – diferenţa o dă statului”, a adăugat ministrul.

Pe de altă parte, Şova a afirmat că dacă în cazul autostrăzilor realizate prin concesiune, taxarea va intra în vigoare după darea în folosinţă, în cazul celor cofinanţate cu fonduri europene situaţia ar putea fi diferită.

„E o chestiune pe care personal încă nu mi-am lămurit-o nici eu foarte clar. Autostrăzile construite cu fonduri europene au o perioadă, trei ani sau cinci ani, în care nu poţi să pui taxă pe ele. Dar nu m-am lămurit nici eu exact”, a spus el.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a fost trecută la începutul anului de la Ministerul Transporturilor în subordinea lui Şova.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a afirmat recent că proiectele prin partneriat public-privat (PPP) sunt periculoase, dar necesare pentru dezvoltarea infrastructurii, şi că vrea să găsească şi alte moduri de finanţare a autostrăzilor prin acest tip de investiţii în afara taxării accesului.

El a afirmat că în Europa sunt trei modele în ceea ce priveşte autostrăzile, respectiv cel nordic, unde acestea sunt gratuite, central-european, unde se plăteşte o taxă fixă pe un număr de zile, respectiv vinieta, şi cel mediteranean, unde plăteşti autostrada „aproape mai mult” decât carburantul.

„Sub nicio formă nu cred că pentru România este binevenit acest model sudic. Am reţineri şi dacă e binevenit modelul cu vinietă, dar oricum noi trebuie să discutăm despre o vinietă fixă şi posibilitatea circulării gratuite pe autostrăzi. Pentru aceasta trebuie să fim inventivi şi să găsim alte moduri de finanţare. Sper din toată inima să vă facem o surpriză în următoarea perioadă”, a mai spus Fenechiu.

Guvernul a aprobat la finele lunii aprilie ca Ministerul Transporturilor să realizeze proiectele de construcţie a autostrăzilor Câmpia Turzii – Târgu Mureş – Iaşi şi Bucureşti – Alexandria.